miercuri, 4 iunie 2008
Ca-n viata...
Chilian - Luni
Vezi mai multe video din Muzica »
Florin Chilian - Ca-n viata
Asculta mai multe audio Muzica »
Florin Chilian - Zece
Vezi mai multe video din Muzica »
duminică, 1 iunie 2008
Primarii Bucurestiului
- general Barbu Vlădoianu: (1)august 1864 - octombrie 1865;
- Constantin Iliescu: noiembrie1865 - martie 1866;
- Dimitrie C. Brătianu: martie 1866 -martie 1867;
- Panait Costache: martie 1867 - noiembrie1868;
- Panait Iatropol: noiembrie 1868 - martie 1869;
- Gheorghe Gr. Cantacuzino: (1) mai 1869 - ianuarie 1870;
- Eftimie Diamandescu: februarie 1870 - septembrie 1870;
- general Christian Tell: noiembrie 1870 - ianuarie 1871;
- C. A. Rosetti: (1) ianuarie 1871 - martie 1871;
- Scarlat Cretzulescu: mai 1871 - decembrie 1872;
- general Barbu Vlădoianu: (2) decembrie 1872 - mai 1873;
- N. C. Brăiloiu: iunie 1873 - septembrie 1873;
- general George Manu: octombrie 1873 - aprilie 1877;
- C. A. Rosetti: (2) aprilie 1877 - august 1877;
- Dimitrie Cariagdi: decembrie 1878 - noiembrie 1883;
- M. Torok: noiembrie 1883 - ianuarie 1884;
- Nicolae Fleva: ianuarie 1884 - aprilie 1886;
- N. Manolescu: iunie 1886 - noiembrie 1886;
- I. Câmpineanu: noiembrie 1886 - aprilie 1888;
- Pake Em. Protopopescu: aprilie 1888 - decembrie1891;
- Dimitrie Orbescu: decembrie 1891 - iunie 1892;
- Georges Trandafil: iunie 1892 - februarie 1893;
- Nicolae Filipescu: (1) februarie 1893 - octombrie 1895;
- P. S. Aurelian: octombrie 1895 - decembrie 1895;
- C. F. Robescu: (1) ianuarie 1896 - aprilie 1899;
- Nicolae Filipescu: (2) aprilie 1899 - iunie 1899;
- Barbu Ştefănescu Delavrancea: iunie 1899 - februarie1901;
- Em. Costinescu: februarie 1901 - aprilie 1901;
- Procop I. Dumitrescu: (1) aprilie 1901 - noiembrie1902;
- C. F. Robescu: (2) noiembrie 1902 - decembrie1904;
- Mihai I. Cantacuzino: decembrie 1904 -martie 1907;
- Comanescu C. Costescu: aprilie 1907 -iunie 1907;
- Vintilă I. Brătianu: iunie 1907 - februarie1910;
- Procop I. Dumitrescu: (2) februarie 1910 - ianuarie 1911;
- Dimitrie Dobrescu: ianuarie 1911 - octombrie 1912;
- C. Istrati: octombrie 1912 - martie 1913;
- Gheorghe Gr. Cantacuzino: (2) martie 1913 - decembrie 1913;
- G. I. Saita: ianuarie1914 - martie 1914;
- Emil Petrescu: (1) martie 1914 - noiembrie 1916;
- colonel Victor Verzea: noiembrie 1916 - iunie 1917;
- Dem. Bragadiru: iunie 1917 - august 1917;
- I. Dobrovici: august 1917 - noiembrie 1918;
- Emil Petrescu: (2) noiembrie 1918;
- C. Hălăuceanu: decembrie 1918 - septembrie 1919;
- Pandele Taruşanu: octombrie 1919 - ianuarie 1920;
- Gh. Gheorghian: (1) ianuarie 1920 - februarie 1922;
- Matei Gh. Corbescu: februarie 1922 - decembrie1922;
- Lucian Skupiewski: februarie 1923 - aprilie 1923;
- I. Costinescu: (1) aprilie 1923 - aprilie 1926;
- Anibal Teodorescu: aprilie 1926 - iulie 1927;
- I. Costinescu: (2) iulie 1927 - noiembrie 1928;
- Gh. Gheorghian: (2) decembrie 1928 - ianuarie 1929;
- Dem I. Dobrescu: februarie 1929 - ianuarie 1934;
- Al. Gh. Donescu: martie 1934 - ianuarie 1938;
- Constantin C. Brăiesku: ianuarie 1938 - februarie 1938;
- Iulian Peter: februarie 1938 - septembrie 1938;
- general Victor Dombrovski: (1) septembrie 1938 -septembrie1940;
- G.I. Vântu: septembrie 1940 - februarie 1941;
- general Rodrig Modreanu: februarie 1941 - decembrie 1941;
- general Constantin Florescu: decembrie 1941 - octombrie 1942;
- general Ion Răşcanu: octombrie 1942 - august 1944;
- general Victor Dombrovski: (2) august 1944 - februarie 1948;
- Nicolae Pârvulescu: august 1948 - februarie 1949;
- Gh. Roman: decembrie 1950 - decembrie 1951;
- Anton Tatu Jianu: ianuarie 1952 - iunie 1952;
- Jean Ilie: iulie 1952 - martie 1953;
- Crăciun Blidaru: aprilie 1953 - ianuarie 1954;
- Gheorghe Vidraşcu: ianuarie 1954 - februarie 1955;
- Ştefan Bălan: martie 1955 - ianuarie 1956;
- Anton Vlădoiu: februarie 1956 - martie 1958;
- Dumitru Diaconescu: martie 1958 -aprilie 1962;
- Ion Cosma: aprilie 1962 - februarie1968;
- Dumitru Popa: februarie 1968 -1971;
- Gh. Cioară: 1971 - 1975;
- Ion Dincă: 1976 - 1980;
- Gh. Pană: 1981 - 1985;
- Constantin Olteanu: 1986 -1988;
- Radu Constantin: 1988;
- Barbu Petrescu: 1989;
- Dan Predescu 20 ianuarie1990 - 23 iulie 1990 (demis);
- Ştefan Ciurel 24 iulie 1990 -17 noiembrie 1990 (demisionat);
- Viorel Oproiu: noiembrie 1990 - septembrie 1991;
- Doru Viorel Pană: septembrie 1991 - februarie 1992;
- Crin Halaicu: februarie 1992 - iunie 1996;
- Victor Ciorbea: 20 iunie 1996 - 30 martie 1998 (19 noiembrie 1996 numit în funcţia de prim-ministru);
- Viorel Lis: (1) (interimar): 16 ianuarie 1997 - 13 noiembrie 1998;
- Viorel Lis: (2) (ales) 13 noiembrie 1998 - iunie 2000;
- Traian Băsescu: (1) 26 iunie 2000 - iunie 2004;
- Traian Băsescu: (2) iunie 2004 - 21 decembrie 2004 (Pe 21.12.2004 Traian Băsescu a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului şi devenit în mod oficial preşedintele României);
- Răzvan Gheorghe Murgeanu: (interimar) - 23 decembrie 2004 - aprilie 2005
- Adriean Videanu: aprilie 2005 - prezent
Urmatorul il vom afla in curand...
- Constantin Iliescu: noiembrie1865 - martie 1866;
- Dimitrie C. Brătianu: martie 1866 -martie 1867;
- Panait Costache: martie 1867 - noiembrie1868;
- Panait Iatropol: noiembrie 1868 - martie 1869;
- Gheorghe Gr. Cantacuzino: (1) mai 1869 - ianuarie 1870;
- Eftimie Diamandescu: februarie 1870 - septembrie 1870;
- general Christian Tell: noiembrie 1870 - ianuarie 1871;
- C. A. Rosetti: (1) ianuarie 1871 - martie 1871;
- Scarlat Cretzulescu: mai 1871 - decembrie 1872;
- general Barbu Vlădoianu: (2) decembrie 1872 - mai 1873;
- N. C. Brăiloiu: iunie 1873 - septembrie 1873;
- general George Manu: octombrie 1873 - aprilie 1877;
- C. A. Rosetti: (2) aprilie 1877 - august 1877;
- Dimitrie Cariagdi: decembrie 1878 - noiembrie 1883;
- M. Torok: noiembrie 1883 - ianuarie 1884;
- Nicolae Fleva: ianuarie 1884 - aprilie 1886;
- N. Manolescu: iunie 1886 - noiembrie 1886;
- I. Câmpineanu: noiembrie 1886 - aprilie 1888;
- Pake Em. Protopopescu: aprilie 1888 - decembrie1891;
- Dimitrie Orbescu: decembrie 1891 - iunie 1892;
- Georges Trandafil: iunie 1892 - februarie 1893;
- Nicolae Filipescu: (1) februarie 1893 - octombrie 1895;
- P. S. Aurelian: octombrie 1895 - decembrie 1895;
- C. F. Robescu: (1) ianuarie 1896 - aprilie 1899;
- Nicolae Filipescu: (2) aprilie 1899 - iunie 1899;
- Barbu Ştefănescu Delavrancea: iunie 1899 - februarie1901;
- Em. Costinescu: februarie 1901 - aprilie 1901;
- Procop I. Dumitrescu: (1) aprilie 1901 - noiembrie1902;
- C. F. Robescu: (2) noiembrie 1902 - decembrie1904;
- Mihai I. Cantacuzino: decembrie 1904 -martie 1907;
- Comanescu C. Costescu: aprilie 1907 -iunie 1907;
- Vintilă I. Brătianu: iunie 1907 - februarie1910;
- Procop I. Dumitrescu: (2) februarie 1910 - ianuarie 1911;
- Dimitrie Dobrescu: ianuarie 1911 - octombrie 1912;
- C. Istrati: octombrie 1912 - martie 1913;
- Gheorghe Gr. Cantacuzino: (2) martie 1913 - decembrie 1913;
- G. I. Saita: ianuarie1914 - martie 1914;
- Emil Petrescu: (1) martie 1914 - noiembrie 1916;
- colonel Victor Verzea: noiembrie 1916 - iunie 1917;
- Dem. Bragadiru: iunie 1917 - august 1917;
- I. Dobrovici: august 1917 - noiembrie 1918;
- Emil Petrescu: (2) noiembrie 1918;
- C. Hălăuceanu: decembrie 1918 - septembrie 1919;
- Pandele Taruşanu: octombrie 1919 - ianuarie 1920;
- Gh. Gheorghian: (1) ianuarie 1920 - februarie 1922;
- Matei Gh. Corbescu: februarie 1922 - decembrie1922;
- Lucian Skupiewski: februarie 1923 - aprilie 1923;
- I. Costinescu: (1) aprilie 1923 - aprilie 1926;
- Anibal Teodorescu: aprilie 1926 - iulie 1927;
- I. Costinescu: (2) iulie 1927 - noiembrie 1928;
- Gh. Gheorghian: (2) decembrie 1928 - ianuarie 1929;
- Dem I. Dobrescu: februarie 1929 - ianuarie 1934;
- Al. Gh. Donescu: martie 1934 - ianuarie 1938;
- Constantin C. Brăiesku: ianuarie 1938 - februarie 1938;
- Iulian Peter: februarie 1938 - septembrie 1938;
- general Victor Dombrovski: (1) septembrie 1938 -septembrie1940;
- G.I. Vântu: septembrie 1940 - februarie 1941;
- general Rodrig Modreanu: februarie 1941 - decembrie 1941;
- general Constantin Florescu: decembrie 1941 - octombrie 1942;
- general Ion Răşcanu: octombrie 1942 - august 1944;
- general Victor Dombrovski: (2) august 1944 - februarie 1948;
- Nicolae Pârvulescu: august 1948 - februarie 1949;
- Gh. Roman: decembrie 1950 - decembrie 1951;
- Anton Tatu Jianu: ianuarie 1952 - iunie 1952;
- Jean Ilie: iulie 1952 - martie 1953;
- Crăciun Blidaru: aprilie 1953 - ianuarie 1954;
- Gheorghe Vidraşcu: ianuarie 1954 - februarie 1955;
- Ştefan Bălan: martie 1955 - ianuarie 1956;
- Anton Vlădoiu: februarie 1956 - martie 1958;
- Dumitru Diaconescu: martie 1958 -aprilie 1962;
- Ion Cosma: aprilie 1962 - februarie1968;
- Dumitru Popa: februarie 1968 -1971;
- Gh. Cioară: 1971 - 1975;
- Ion Dincă: 1976 - 1980;
- Gh. Pană: 1981 - 1985;
- Constantin Olteanu: 1986 -1988;
- Radu Constantin: 1988;
- Barbu Petrescu: 1989;
- Dan Predescu 20 ianuarie1990 - 23 iulie 1990 (demis);
- Ştefan Ciurel 24 iulie 1990 -17 noiembrie 1990 (demisionat);
- Viorel Oproiu: noiembrie 1990 - septembrie 1991;
- Doru Viorel Pană: septembrie 1991 - februarie 1992;
- Crin Halaicu: februarie 1992 - iunie 1996;
- Victor Ciorbea: 20 iunie 1996 - 30 martie 1998 (19 noiembrie 1996 numit în funcţia de prim-ministru);
- Viorel Lis: (1) (interimar): 16 ianuarie 1997 - 13 noiembrie 1998;
- Viorel Lis: (2) (ales) 13 noiembrie 1998 - iunie 2000;
- Traian Băsescu: (1) 26 iunie 2000 - iunie 2004;
- Traian Băsescu: (2) iunie 2004 - 21 decembrie 2004 (Pe 21.12.2004 Traian Băsescu a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului şi devenit în mod oficial preşedintele României);
- Răzvan Gheorghe Murgeanu: (interimar) - 23 decembrie 2004 - aprilie 2005
- Adriean Videanu: aprilie 2005 - prezent
Urmatorul il vom afla in curand...
sâmbătă, 10 mai 2008
vineri, 9 mai 2008
Frauda de la Bancpost: Au existat atat scurgeri de informatii, cat si carduri clonate
Ancheta in dosarul fraudei inregistrate de Bancpost a dezvaluit ca infractiunea s-a produs prin doua atacuri, unul bazat pe scurgeri de informatii din interiorul unitatii bancare, iar celalalt realizat cu ajuto
rul clonarii cardurilor, au declarat surse judiciare, citate de NewsIn. Cercetarile de pana acum conduc anchetatorii la doua grupari infractionale care au fraudat banca simultan, insa fara a avea legatura intre ele. Potrivit surselor citate, una dintre grupari s-ar fi folosit de informatii din interiorul bancii si asa s-ar justifica seriile consecutive ale cardurilor fraudate, iar cealalta ar fi clonat cardurile unor utilizatori folosindu-se, cel mai probabil, de doua bancomate situate in sectorul 6. Informatiile mai arata ca blank-urile folosite pentru clonarea cardurilor fraudate provin din Asia. Bancpost a avut primele suspiciuni de frauda asupra cardurilor Millenium in zilele de Pasti, iar in seara zilei de 30 aprilie a restrictionat operatiunile de retragere de numerar de la bancomate. "Retragerile suspecte au inceput in jurul datei de 1 mai, iar in interval de cateva ore noi am descoperit tranzactiile si am restrictionat folosirea cardurilor de tip Millenium la bancomate. Posesorii acestui tip de carduri pot insa, in continuare, sa retraga bani de la unitatile Bancpost, sa faca plati cu cardul la comercianti sau sa-si verifice soldul", a precizat presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Banca a inceput emiterea de noi carduri saptamana trecuta si deja mare parte dintre acestea au fost inlocuite. Numarul cazurilor de frauda nu a fost inca stabilit intrucat, potrivit reprezentantilor bancii, nu toate plangerile se dovedesc intemeiate, iar unii clienti ar putea sesiza mai tarziu lipsa sumelor din conturi. Potrivit celor mai pesimiste scenarii, prejudiciul ar putea ajunge la 300 de mii de euro. Posesorii de carduri Millenium emise de Bancpost care au fost afectati de fraudele inregistrate cu aceste carduri isi vor recupera banii de la banca si isi vor putea folosi, din nou, cardurile, de indata ce vor fi incheiate anchetele derulate de Bancpost si politia romana. Numarul total al cardurilor Millenium emise de Bancpost este de circa 600 de mii, dar numai o parte, respectiv cateva zeci de mii, sunt suspectate a fi fraudate.
Sursa: Ziua
rul clonarii cardurilor, au declarat surse judiciare, citate de NewsIn. Cercetarile de pana acum conduc anchetatorii la doua grupari infractionale care au fraudat banca simultan, insa fara a avea legatura intre ele. Potrivit surselor citate, una dintre grupari s-ar fi folosit de informatii din interiorul bancii si asa s-ar justifica seriile consecutive ale cardurilor fraudate, iar cealalta ar fi clonat cardurile unor utilizatori folosindu-se, cel mai probabil, de doua bancomate situate in sectorul 6. Informatiile mai arata ca blank-urile folosite pentru clonarea cardurilor fraudate provin din Asia. Bancpost a avut primele suspiciuni de frauda asupra cardurilor Millenium in zilele de Pasti, iar in seara zilei de 30 aprilie a restrictionat operatiunile de retragere de numerar de la bancomate. "Retragerile suspecte au inceput in jurul datei de 1 mai, iar in interval de cateva ore noi am descoperit tranzactiile si am restrictionat folosirea cardurilor de tip Millenium la bancomate. Posesorii acestui tip de carduri pot insa, in continuare, sa retraga bani de la unitatile Bancpost, sa faca plati cu cardul la comercianti sau sa-si verifice soldul", a precizat presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Banca a inceput emiterea de noi carduri saptamana trecuta si deja mare parte dintre acestea au fost inlocuite. Numarul cazurilor de frauda nu a fost inca stabilit intrucat, potrivit reprezentantilor bancii, nu toate plangerile se dovedesc intemeiate, iar unii clienti ar putea sesiza mai tarziu lipsa sumelor din conturi. Potrivit celor mai pesimiste scenarii, prejudiciul ar putea ajunge la 300 de mii de euro. Posesorii de carduri Millenium emise de Bancpost care au fost afectati de fraudele inregistrate cu aceste carduri isi vor recupera banii de la banca si isi vor putea folosi, din nou, cardurile, de indata ce vor fi incheiate anchetele derulate de Bancpost si politia romana. Numarul total al cardurilor Millenium emise de Bancpost este de circa 600 de mii, dar numai o parte, respectiv cateva zeci de mii, sunt suspectate a fi fraudate.Sursa: Ziua
marți, 6 mai 2008
duminică, 20 aprilie 2008
Banul este ochiul Dracului
Vechea zicala ramaneasca isi gaseste in ziua de azi aplicatia mai bine ca niciodata.
Se stie foarte bine ca majoritatea platilor se fac pe card.
Cititi de la sfarsit la inceput cuvantul CARD si o sa-mi dati dreptate...
Se stie foarte bine ca majoritatea platilor se fac pe card.
Cititi de la sfarsit la inceput cuvantul CARD si o sa-mi dati dreptate...
Fortificatiile Bucurestiului (partea a - III - a)
(Continuare)
Sursa: Revista cartii
Exista insa un proiect de transformare a unuia dintre forturi intr-un muzeu. Fundatia Academia Civica, condusa de Ana Blandiana, intentioneaza sa faca din Fortul Jilava un muzeu al crimelor comunismului (fundatia mai administreaza un astfel de muzeu in fostul penitenciar din Sighet). Muzeul ar comemora numeroasele victime ale comunismului care au murit intre zidurile celebre puscarii. Nu se stie insa daca acest proiect va primi aprobarile necesare.
Probabil ca ceea ce face diferenta intre forturile belgiene si cele de la Bucuresti este faptul ca primele au fost aparate pana la capat, in timp ce ale noastre au fost abandonate in mod rusinos. Este adevarat ca aparatorii de la Anvers sau Liege au fost infranti insa jertfa lor este si astazi un exemplu pentru vizitatori. Generalii romani au luat insa o decizie gresita, pe care au ascuns-o ulterior nefacand nimic pentru ca fortificatiile sa fie incluse in circuitul turistic. Caci prima intrebare pe care un vizitator ar puneo vazand boltile de beton armat groase de 3 metri ale forturilor ar fi: de ce nu au fost aparate? O greseala strategica de acum 90 de ani a aruncat astfel in umbra unele dintre cele mai interesante monumente arhitectonice ale Bucurestiului.
Costuri
Construirea centurii fortificate (incluzand soseaua de centura, calea ferata si alte investitii conexe) a necesitat investitii considerabile pentru acea vreme: 111.542.772 de lei, echivalentul bugetului total al Ministerului Apararii pe trei ani. Avand in vedere ca majoritatea lucrarilor au fost executate intr-un singur an, o mare parte a bugetului national din acea perioada a fost investit in constructia lor.
Aparitia obuzelor tip mina in 1885 a necesitat noi investitii, estimate la 24% din bugetul initial, pentru modificarea forturilor pentru a face fata acestui nou pericol.
Trebuie remarcat ca, desi lucrarile au fost efectuate exclusiv de catre cele cateva batalioane de genisti ale armatei sprijinite de rezervisti, majoritatea constructiilor au fost gata in numai un an. Probabil ca azi, cu toate utilajele aflate la dispozitia constructorilor, doar construirea soselei de centura ar necesita o perioada mult mai lunga.
(Sfarsit)
Probabil ca ceea ce face diferenta intre forturile belgiene si cele de la Bucuresti este faptul ca primele au fost aparate pana la capat, in timp ce ale noastre au fost abandonate in mod rusinos. Este adevarat ca aparatorii de la Anvers sau Liege au fost infranti insa jertfa lor este si astazi un exemplu pentru vizitatori. Generalii romani au luat insa o decizie gresita, pe care au ascuns-o ulterior nefacand nimic pentru ca fortificatiile sa fie incluse in circuitul turistic. Caci prima intrebare pe care un vizitator ar puneo vazand boltile de beton armat groase de 3 metri ale forturilor ar fi: de ce nu au fost aparate? O greseala strategica de acum 90 de ani a aruncat astfel in umbra unele dintre cele mai interesante monumente arhitectonice ale Bucurestiului.
Costuri
Construirea centurii fortificate (incluzand soseaua de centura, calea ferata si alte investitii conexe) a necesitat investitii considerabile pentru acea vreme: 111.542.772 de lei, echivalentul bugetului total al Ministerului Apararii pe trei ani. Avand in vedere ca majoritatea lucrarilor au fost executate intr-un singur an, o mare parte a bugetului national din acea perioada a fost investit in constructia lor.
Aparitia obuzelor tip mina in 1885 a necesitat noi investitii, estimate la 24% din bugetul initial, pentru modificarea forturilor pentru a face fata acestui nou pericol.
Trebuie remarcat ca, desi lucrarile au fost efectuate exclusiv de catre cele cateva batalioane de genisti ale armatei sprijinite de rezervisti, majoritatea constructiilor au fost gata in numai un an. Probabil ca azi, cu toate utilajele aflate la dispozitia constructorilor, doar construirea soselei de centura ar necesita o perioada mult mai lunga.
(Sfarsit)
Sursa: Revista cartii
duminică, 13 aprilie 2008
Fortificatiile Bucurestiului (partea a-II-a)
(Continuare)
(Va urma)
Sursa: Revista Cartii
Interesant este faptul ca forturile de la Bucuresti erau mult mai moderne decat cele construite la Liege sau Namur de acelasi Brialmont, ale carui idei revolutionare pentru acea vreme nu fusesera acceptate in totalitate de conducerea armatei belgiene. Din acest motiv, Brialmont a preferat sa demisioneze din armata Belgiei in perioada in care a supravegheat lucrarile de la Bucuresti, pe care a continuat sa le imbunatateasca si dupa ce a iesit oficial la pensie, in 1886. Spre deosebire de forturile belgiene sau franceze din aceeasi perioada, cele de la Bucuresti erau foarte bine camuflate si protejate, toate piesele de artilerie erau amplasate in cupole blindate iar sistemul de transport era complet si bine organizat. In plus, modificarile aduse ulterior au imbunatatit subsatantial protectia impotriva artileriei grele, prin sporirea grosimii boltilor de beton si a stratului de pamant care proteja exteriorul forturilor.
Regele Carol I era extrem de mandru de centura de forturi, pe care o enumera in testamentul sau printre marile realizari din timpul domniei sale, cerand ca atunci cand va muri “tunurile sa bubuie din toate forturile din Bucuresti, Focsani si Galati, ridicate de mine ca un scut puternic al vetrei stramosesti in timp de grele incercari de care Cerul sa pazeasca Tara.”
Avea sa fie insa si ultima salva trasa de tunurile din forturi. In 1914, anul mortii regelui, armata germana pulverizeaza forturile belgiene construite de Brialmont cu ajutorul unor tunuri super grele de asediu, construite special in acest scop. Ajungand la concluzia ca fortificatiile de acest tip sunt deja depasite, conducatorii armatei romane ordona ca majoritatea pieselor de artilerie ale Cetatii Bucuresti sa fie scoase si transformate in piese de camp, pentru a completa deficitul de tunuri ale armatei. Atunci cand, in 1916, armatele inamice se apropie de Bucuresti, ele vor gasi cetatea dezarmata iar capitala parasita de aparatori, “un nevolnic oras deschis”, asa cum se exprima un contemporan. Prost informati, germanii adusesera insa cu ei de pe frontul de vest piesele speciale de asediu, asteptandu-se sa gaseasca centura in stare de aparare. Trebuie remarcat ca decizia abandonarii forturilor nu a fost corecta. Caderea uvrajelor belgiene nu se datorase slabiciunii fortificatiilor in sine, ci proastei cooperari intre trupele din forturi si trupele care trebuiau sa asigure intervalele dintre ele.
Regele Carol I era extrem de mandru de centura de forturi, pe care o enumera in testamentul sau printre marile realizari din timpul domniei sale, cerand ca atunci cand va muri “tunurile sa bubuie din toate forturile din Bucuresti, Focsani si Galati, ridicate de mine ca un scut puternic al vetrei stramosesti in timp de grele incercari de care Cerul sa pazeasca Tara.”
Avea sa fie insa si ultima salva trasa de tunurile din forturi. In 1914, anul mortii regelui, armata germana pulverizeaza forturile belgiene construite de Brialmont cu ajutorul unor tunuri super grele de asediu, construite special in acest scop. Ajungand la concluzia ca fortificatiile de acest tip sunt deja depasite, conducatorii armatei romane ordona ca majoritatea pieselor de artilerie ale Cetatii Bucuresti sa fie scoase si transformate in piese de camp, pentru a completa deficitul de tunuri ale armatei. Atunci cand, in 1916, armatele inamice se apropie de Bucuresti, ele vor gasi cetatea dezarmata iar capitala parasita de aparatori, “un nevolnic oras deschis”, asa cum se exprima un contemporan. Prost informati, germanii adusesera insa cu ei de pe frontul de vest piesele speciale de asediu, asteptandu-se sa gaseasca centura in stare de aparare. Trebuie remarcat ca decizia abandonarii forturilor nu a fost corecta. Caderea uvrajelor belgiene nu se datorase slabiciunii fortificatiilor in sine, ci proastei cooperari intre trupele din forturi si trupele care trebuiau sa asigure intervalele dintre ele.
(Va urma)
Sursa: Revista Cartii
Fortificatiile Bucurestiului (partea I)
Incepand de azi voi deschide o serie de istorie a Bucurestiului mai putin cunoscuta publicului larg.Fortificatiile Bucurestiului (partea I)
Putina lume stie ca Bucurestiul are o centura de forturi construite in secolul XIX, la fel ca Verdu sau Liege. Daca insa in alte parti acestea sunt obiective turistice, forturile lui Carol I au fost uitate chiar si de bucuresteni. Unele sunt in incinta unor unitati militare, altele au fost cumparate de diversi investitori iar majoritatea zac pur si simplu in paragina, in padurile de pe marginea Sos. de Centura. Un altul constituie nucleul penitenciarului Jilava.
Aceasta este povestea fortificatiilor Bucurestiului si starea lor actuala, povestea unei investitii colosale pentru acea vreme care a sfarsit prin a nu fi utilizata niciodata.
Inca de la urcarea pe tronul Romaniei, Carol I a intentionat sa construiasca o linie de aparare a Bucurestuilui, pentru a proteja capitala de o posibila invazie otomana. Infrangerea turcilor din 1877-1878 a inlaturat insa acest pericol si proiectul initial a fost abandonat.
Peste cativa ani insa, amestecul din ce in ce mai puternic al Rusiei in politica interna a Romaniei si a altor tari din regiune va face ca ideea sa fie reluata.
In 1882, o comisie militara numita de rege elaboreaza un plan de fortificare a tarii care prevedea construirea unei centuri in jurul capitalei si inchiderea spatiului dintre Galati si Focsani printr-o linie intarita. Generalul belgian Henri Alexis Brialmont, unul dintre cei mai mari specialisti ai epocii, a fost insarcinat cu proiectarea lucrarilor defensive, impreuna cu doi specialisti romani, capitanii Boteanu si Culcer. In 1884, trupele de geniu incep lucrarile de constructie. Lucrarile vor fi oficial terminate in 1885, desi completarea si imbunatatirea fortificatiilor va continua pana in 1889.
In final, centura cuprindea 18 forturi (Chitila, Otopeni, Mogosoaia, Jilava, Pantelimon, Cernica, Catelu, Leordeni, Popesti, Berceni, Broscarie, Magurele, Bragadiru, Domnesti, Chiajna, Tunari, Stefanesti si Afumati) si 18 baterii intermediare. Armamentul consta in obuziere grele de 210 mm si tunuri de 150 respectiv 57 mm. In total, cetatea dispunea de 364 de piese de artilerie, dintre care cel putin 60 de obuziere grele Krupp de 210 mm. Distanta aproximativa intre doua fortificatii era de 2 km, adica bataia maxima a pieselor de 57 mm. Centura a fost construita la aproximativ 8 km distanta de marginea de atunci a orasului, pentru a feri capitala de un posibil bombardament al artileriei grele inamice. Tot atunci au fost construite si soseaua si linia ferata de centura, pentru a permite trupelor de rezerva sa se deplaseze rapid in sectoarele amenintate.
(Va urma)
Sursa: Revista Cartii
marți, 8 aprilie 2008
Maxima zilei
"Daca vrei sa-ti pui mintea pe drumul cel bun trebuie s-o pacalesti spunindu-i ca va fi usor." (Giovanni Casanova)
luni, 7 aprilie 2008
Cel mai iubit dintre pamanteni - Marin Preda
Secvente din film:
Este cumva gresit daca spunem ca "astea" au fost odata?! Oare nu este un perpetuum mobile?!
Este cumva gresit daca spunem ca "astea" au fost odata?! Oare nu este un perpetuum mobile?!
Poezia saptamanii
ULTIMA SCRISOARE
(Mihai Beniuc)
Sfarsitul a venit fara de veste.
Esti fericita? Vad ca porti inel.
Am inteles, voi trage dunga peste
Nadejdea inutila. Fa la fel.
Nu, nici un cuvant, nu-mi spune ca-i o forma.
Cunosc insemnatatea ei deplin.
Stiu, voi aveti in viata alta norma.
Eu insa-n fata normei nu ma-nchin.
Nu te mai cant in versuri niciodata,
Mai mult in drumul tau nu am sa ies.
Nu-ti fac reprosuri, nu esti vinovata
Si n-am sa spun ca nu m-ai inteles.
A fost desigur, numai o greseala.
Putea sa fie mult - nimic n-a fost.
In vesnicia mea de plictiseala
Tot nu-mi inchipui ca puneai vreun rost.
Si totusi, totusi, cateva atingeri
Au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli.
Vedeam vazduhul fluturand de ingeri,
Lumina-n noaptea mea de indoieli.
Cand degete de Midas am pus,magic,
Pe frageda fiinta-a ta de lut,
Simteam in mine murmurul pelagic,
Al sfintelor creatii de-nceput.
Vedeam cum peste vremuri se inalta
Statuia ta de aur greu, masiv,
Cum serioase veacuri se descalta
Si-ngenunchiate randuri, submisiv,
La soclul tau dumnezeiesc asteapta
Sa le intinzi cu zambet linistit
Spre sarutare adorata dreapta
'Nainte de-a se sterge-n infinit.
O,de-am fi stat alaturi doar o ora,
Ai fi ramas in auriul vis
Ca o eterna, roza, aurora
De neinteles, de nedescris.
Ireversibil s-a incheiat povestea
Si nici nu stiu de ai sa mai citesti
Din intamplare randurile-acestea
In care as vrea sa fii ce nu mai esti.
N-am sa strivesc eu visul sub picioare,
N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag.
As fi putut sa spun:"Esti ca oricare",
Dar nu vreau in noroaie sa ma bag.
De-ar fi mocirla-n jurul tau cat haul,
Tu vei ramane nufarul de nea
Ce-l oglideste beat de pofte taul
Ce-l tine, candid, amintirea mea.
Vei fi acolo pururi neintinata,
Te voi iubi mereu, fara cuvant,
Si lumea n-o sa stie niciodata
De ce nu pot mai mult femei sa cant.
Acolo, sub lumina de mister,
Scaldata-n apa visurilor, lina,
Vei sta, iubita, ca-ntru-un colt de cer
O stea de seara blanda si senina.
Iar cand viata va fi rea cu tine,
Cand or sa te improaste cu noroi
Tu fugi in lumea visului la mine,
Vom fi acolo, singuri, amandoi.
Cu lacrimi voi spala eu orice pata,
Cu versuri nemaiscrise te mangai.
In dulcea lor cadenta leganata
Te vei simti ca-n visul tau dintai.
Iar de va fi, cum simt mereu de-o vreme,
Sa plec de-aicea, de la voi, curand,
Cand glasul tau vreodata-o sa ma cheme,
Voi reveni la tine din mormant.
Iar de va fi sa nu se poata trece
Pe veci pecetluitele hotare,
M-as zbate-ngrozitor in tarna rece,
Plangand in noaptea mare, tot mai mare.
In sprijinul colegului Brotacu'
Odata cu deschiderea blogului Cibani subterani, m-am gandit ca este bine sa vin in sprijinul colegului Brotacu' si sa-i dau unele subiecte de pe HI5.
Priviti si minunati-va:
Manelist convins, imbracat in alb ca un falfan...
Ba, tu nu vezi ce coaste am?! De-ti dau una imi cade scrumu' de la tigara...
Sunt mai cool ca un papagal... Fazanu' este deja pe locul trei (unu si doi este ocupat de mine).
La noi la Poplaca s-a bagat internet. Eu sunt cel mai conectat baiat din sat. L-am depasit pe Pacala...
Orice comentariu este de prisos.....
Daca nu am succes la fete poate la baieti... D-aia mi-am pus cercel in urechea dreapta...
Abia am implinit 15 anisori si dupa cum vedeti ma pot urca pe cele mai inalte culmi ale civilizatiei...
Priviti si minunati-va:
Manelist convins, imbracat in alb ca un falfan...
Ba, tu nu vezi ce coaste am?! De-ti dau una imi cade scrumu' de la tigara...
Sunt mai cool ca un papagal... Fazanu' este deja pe locul trei (unu si doi este ocupat de mine).
La noi la Poplaca s-a bagat internet. Eu sunt cel mai conectat baiat din sat. L-am depasit pe Pacala...
Orice comentariu este de prisos.....
Daca nu am succes la fete poate la baieti... D-aia mi-am pus cercel in urechea dreapta...
Abia am implinit 15 anisori si dupa cum vedeti ma pot urca pe cele mai inalte culmi ale civilizatiei...
Cand am vazut primavara
Cuprins de febra zilnica a problemelor nu am avut timp sa vad cum au inflorit magnoliile si au infrunzit toti pomii. Dar azi, avand o zi libera, am putut observa frumusetea oferita de natura.
duminică, 6 aprilie 2008
Lacrimile de crocodili sunt reale
In imagine: Un crocodil din Parcul Zoologic St. Augustine din Florida, ce-si varsa lacrimile in timp ce mananca. Fotografie preluata de zoologul Kent Vliet in timpul studiului sau despre acest fenomen
Cand cineva se preface, adesea folosim expresia „a plange cu lacrimi de crocodil” ce vine de la mitul conform caruia aceste animale plang in timp ce mananca.
In urma unui studiu, un cercetator de la Universitatea din Florida a ajuns la concluzia ca crocodilii scot un tipat cat benchetuiesc – mai mult din motive fiziologice decat din sentimentul de mila.
Zoologul Kent Vliet a pus sub observatie in timp ce se hraneau 4 caimani captivi si 3 aligatcori, amandoua speciile inrudite cu crocodilul. El a descoperit ca 5 din cele 7 exemplare lacrimau in momentul in care rupeau din prada, unele chiar faceau basici sau spume.
„Pentru ca literatura aduce multe referinte cu privire la acest fapt dar mai mult ca o anecdota, ne-am hotarat sa ne uitam cu mai multa atentie!” spune Vliet. Dupa ce a primit un telefon din partea Dr. Malcom Shaner – consultant in neurologie si profesor clinician – care investiga un sindrom destul de rar intalnit ce cauzeaza o paralizie cu efectele „lacrimilor de crocodil”, acesta si-a inceput proiectul de cercetare.
Desi nu se putea folosi ca hrana un om, Vliet a folosit un fel asemanator cu hrana pentru caini. S-au ales aligatori si caimani pentru acest studiu fiindca acestia sunt dresati sa manance pe uscat si pot fi observati mai usor! El este de parere ca lacrimile rezulta din comportamentul nerabdator si lacom al acestor specii. Exista ipoteza ca aerul care patrunde brusc in sinusuri s-ar amesteca cu lacrimile din glande si se scurg in ochi.
Totusi ce factor anume cauzeaza aceste lacrimi ramane inca un mister!
Cand cineva se preface, adesea folosim expresia „a plange cu lacrimi de crocodil” ce vine de la mitul conform caruia aceste animale plang in timp ce mananca.
In urma unui studiu, un cercetator de la Universitatea din Florida a ajuns la concluzia ca crocodilii scot un tipat cat benchetuiesc – mai mult din motive fiziologice decat din sentimentul de mila.
Zoologul Kent Vliet a pus sub observatie in timp ce se hraneau 4 caimani captivi si 3 aligatcori, amandoua speciile inrudite cu crocodilul. El a descoperit ca 5 din cele 7 exemplare lacrimau in momentul in care rupeau din prada, unele chiar faceau basici sau spume.
„Pentru ca literatura aduce multe referinte cu privire la acest fapt dar mai mult ca o anecdota, ne-am hotarat sa ne uitam cu mai multa atentie!” spune Vliet. Dupa ce a primit un telefon din partea Dr. Malcom Shaner – consultant in neurologie si profesor clinician – care investiga un sindrom destul de rar intalnit ce cauzeaza o paralizie cu efectele „lacrimilor de crocodil”, acesta si-a inceput proiectul de cercetare.
Desi nu se putea folosi ca hrana un om, Vliet a folosit un fel asemanator cu hrana pentru caini. S-au ales aligatori si caimani pentru acest studiu fiindca acestia sunt dresati sa manance pe uscat si pot fi observati mai usor! El este de parere ca lacrimile rezulta din comportamentul nerabdator si lacom al acestor specii. Exista ipoteza ca aerul care patrunde brusc in sinusuri s-ar amesteca cu lacrimile din glande si se scurg in ochi.
Totusi ce factor anume cauzeaza aceste lacrimi ramane inca un mister!
Sursa: Science Daily
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
