marți, 5 august 2008

Si strain si prost crescut


O scena mai putin placuta la care am asistat intr-o seara pe terasa unui restaurant foarte frumos din Constanta (cand spun foarte frumos ma refer la servire, mancare, amenajare, pozitionare si preturi), m-a dus la intarirea convingerii ca nu doar o parte a romanilor sunt nesimtiti, ci si strainii isi au dobitocii lor.
Luam masa de seara impreuna cu sotia si copilul pe terasa restaurantului, la o masa pozitionata cu vederea spre mare, ca de altfel aproape toate mesele terasei respective. Singurele mese libere erau una pozitionata in centrul terasei, la care servise masa o familie de suedezi (mama, tatal si patru copii), de altfel oameni normali si simpatici, si una mai retrasa, de la care cu greu puteai vedea marea. Restul de mese erau ocupate. Isi fac aparitia doua cupluri de bosorogi, unii vorbind o franceza de la periferia Parisului, iar altii, romanasi de-ai nostrii: el cu pantaloni albi si pantofi negrii, cu ochelari pe nas si fata de universitar tampit, ea, o matracuca vopsita strident, plinuta care grahotea intr-una cu gura pana la urechi. Francezu' ii spune romanasului ca el vrea sa stea la o masa care are vedere directa spre mare (am auzit discutia deoarece erau in trecere pe langa mine). Tampitu' de roman, vorbeste cu seful de sala daca ii poate satisface dorinta. Cum intre mese era o distanta suficienta, incat sa nu se auda discutia de la una la alta, seful de sala le aduce doua mese pe care le inghesuie langa un cuplu de tineri care mancau. Cam anormal, dar asta nu este tot. Ca sa poata tampitul de francez sa se aseze pe scaun, a apucat de masa tinerilor, fara a le cere voie si a impins-o, astfel incat sa-i incapa fundul basinos. Respect calmul de care a dat dovada tanarul, care nu l-a bagat in seama pe cretin. Mai mult, la un mament dat, frantuzului i se face pofta sa fotografieze mumiile cu care lua cina. Si cum erau prea grasi sa incapa toti trei intr-o fotografie, asta se indeparta tot mai mult de masa pana era sa le verse tinerilor vinul si sa le strice momentul.
M-a revoltat nesimtirea lor, care, nu stiu daca ar fi fost in concediu la Monaco (asta daca ar fi avut bani), ar fi procedat la fel...
M-a revoltat lipsa de "orientare" a sefului de sala care din dorinta de a avea multi clienti, incalca reguli de buna cuviinta. Bine ca scena s-a intamplat in ultima seara de concediu la mare ca eram hatarat sa caut alta terasa sa mananc.

P.S. Stiti ce au comandat rapandulele? O portie de salata fiecare si o baterie de vin. O nimica toata pentru care au facut "valuri". Sa dea diareea in ei de la salata cu vin!...

S-a dus...

S-a dus prima parte a concediului pe anul acesta... Toate lucrurile care sunt frumoase si bune, nu dureaza mult... Iata, maine incep serviciul si ma voi gandi cu drag pe unde am umblat...

















Primele doua imagini sunt de la tara de la bunicii mei unde am plecat in prima saptamana de concediu... iar urmatoarele sunt de la mare, unde mi-am petrecut cea de-a doua saptamana de concediu.

















duminică, 27 iulie 2008

Joiana e geloasa

Am tot zis ca nu ma bag in caterinca de la serviciu, dar nu m-am putut abtine cand am vazut un filmulet de la o nunta la tara. Si uite asa mi-am adus aminte ca Pacala urmeaza sa se casatoreasca...
Ii urez "Casa de piatra!"



P.S. Sper ca la nunta lui Pacala, Joiana sa nu faca o criza de gelozie...

O luna

Astazi am implinit o luna de zile de cand nu mai fumez...
Sper sa fie cat mai multe...

miercuri, 9 iulie 2008

joi, 3 iulie 2008

Despre crestinism si Biblie

Am citit intamplator pe net:

"
1 Judecători 21
10. Atunci a trimis acolo obştea douăsprezece mii de oameni, bărbaţi voinici şi le-a dat poruncă, zicând: "Mergeţi şi loviţi pe locuitorii din Iabeşul Galaadului cu sabia, şi femeile, şi copiii.
11. Şi iată ce să mai faceţi: pe orice bărbat şi orice femeie care a cunoscut bărbat, să-i daţi pieirii, iar fetele lăsaţi-le cu viaţă". Şi aşa au făcut.
12. Şi au găsit ei printre locuitorii din Iabeşul Galaadului patru sute de fete care nu cunoscuseră bărbat şi le-au adus în tabără la Şilo, care e în pământul Canaan.

Numerii 31
3. Iar Moise a grăit poporului şi a zis: "Înarmaţi dintre voi oameni pentru război, ca să meargă împotriva Madianiţilor şi să săvârşească răzbunarea Domnului asupra Madianiţilor.
4. Din toate seminţiile fiilor lui Israel să trimiteţi la război, câte o mie din fiecare seminţie".
5. Şi şi-au ales din miile lui Israel, câte o mie din fiecare seminţie, adică douăsprezece mii de oameni, înarmaţi pentru război.
6. Pe aceştia i-a trimis Moise la război, câte o mie din fiecare seminţie; şi cu ei a trimis la război pe Finees, fiul preotului Eleazar, fiul lui Aaron; şi acesta avea în mâinile sale vasele sfinte şi trâmbiţele de strigare.
7. Şi au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, şi au ucis pe toţi cei de parte bărbătească.
8. Împreună cu ucişii lor au căzut şi regii madianiţi: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba - cinci regi madianiţi - şi Valaam, fiul lui Beor, a căzut de sabie, împreună cu ucişii acelora.
9. Iar pe femeile Madianiţilor şi pe copiii lor le-au luat fiii lui Israel în robie; şi toate vitele lor, toate turmele lor şi toate avuţiile lor le-au luat pradă.
10. Toate cetăţile lor din ţinuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc.
11. Toată prada şi tot ce-au apucat de la om până la dobitoc au luat cu ei.
12. Robii, prada şi cele apucate le-au dus la Moise, la preotul Eleazar şi la obştea fiilor lui Israel, în tabăra din şesul Moabului, care este lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
13. În întâmpinarea lor au ieşit din tabără Moise, Eleazar preotul şi toate căpeteniile obştii.
14. Atunci s-a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile miilor şi pe sutaşii care se întorseseră de la război, şi le-a zis Moise:
15. "Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile?
16. Căci ele, după sfatul lui Valaam, au făcut pe fiii lui Israel să se abată de la cuvântul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsă asupra obştii Domnului.
17. Ucideţi dar toţi copiii de parte bărbătească şi toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideţi-le.
18. Iar pe fetele care n-au cunoscut bărbat, lăsaţi-le pe toate vii pentru voi.

Moise rulez! Un fel de Gingis Han.

Deuternom 20
10. Când te vei apropia de cetate ca s-o cuprinzi, fă-i îndemnare de pace.
11. De se va învoi să primească pacea cu tine şi-ţi va deschide porţile, atunci tot poporul ce se va găsi în ea îţi va plăti bir şi-ţi va sluji.
12. Iar de nu se va învoi cu tine la pace şi va duce război cu tine, atunci s-o înconjuri.
13. Şi când Domnul Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să loveşti cu ascuţişul sabiei pe toţi cei de parte bărbătească din ea.
14. Numai femeile şi copiii, vitele şi tot ce este în cetate, toată prada ei să o iei pentru tine şi să te foloseşti de prada vrăjmaşilor tăi, pe care ţi i-a dat Domnul Dumnezeul tău în mână.
15. Aşa să faci cu toate cetăţile care sunt foarte departe de tine şi care nu sunt din cetăţile popoarelor acestora.
16. Iar în cetăţile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le dă în stăpânire, să nu laşi în viaţă nici un suflet;

Deuternom 22
28. De se va întâlni cineva cu o fată nelogodită şi o va prinde şi se va culca cu ea şi vor fi prinşi,
29. Atunci cel ce s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint, iar ea să-i fie nevastă, pentru că a necinstit-o; toată viaţa lui să nu se poată despărţi de ea.
30. Nimeni să nu ia de soţie pe femeia tatălui său şi să ridice marginea hainei tatălui său".

Violul chiar însemna mult pentru israelieni.
Totuşi, ce popor şi-a ales Domnul de trebuia în mod special să li se spună să nu "ridice marginea hainei tatălui său" ? (whatever that means).

Deuternom 25
11. De se vor bate între dânşii nişte bărbaţi, şi femeia unuia din ei se va duce ca să scoată pe bărbatul său din mâna celui ce-l bate şi, întinzându-şi ea mâna, va apuca pe acesta de părţile lui ruşinoase,
12. Să i se taie mâna ei şi să nu o cruţe ochiul tău. "


Cuvantul Domnului este etern si imutabil.
Pe ce ar trebui să ne bazăm mântuirea sufletului etern?

P.S. Astept comentarii pertinente care sa ma lamureasca...

Cine-i de vina? (Nascut in Romania)

Faptul ca m -am nascut in Romania nu mi-l pot imputa. Nici nu ma pot lauda cu locul nasterii si nici nu ma pot simti frustrat. Il las in seama hazardului, intamplarii, a sortii... "Asa a fost dat" ca eu sa ma nasc in Romania si altul sa se nasca in America.
Ca eu lucrez intr-un anumit loc si sunt un bugetar "parlit", imi pot reprosa. Nu m-a adus nimeni cu arcanu' la actualul loc de munca si nimeni nu ma opreste sa plec. Sa-mi gasesc altceva mai bun de facut. Si sunt multe bune in viata asta cum de altfel sunt si rele... Trebuie doar sa incerc...
Ca m-am nascut in Romania nu inseamna ca neaparat trebuie sa locuiesc in Romania. Este tot optiunea mea...
Pai si atunci de ce dracu' ma mai vait cand totul depinde de mine?!

P.S. Daca acest articol ar fi fost scris de un ungur , as fi luat foc. As fi injurat, blestemat, etc. Dar eu sunt roman nascut in Romania, bugetar si fara perspectiva schimbarii locului de munca sau a tarii de resedinta...


vineri, 27 iunie 2008

100

Acesta este articolul cu numarul 100 (pe anul asta). Imi doresc la mai multe...

Maxima zilei

"Nu deplîng nimic pe lume, decît cã în tinerete n-am stiut cã sînt tînãr."
(IOVAN DUCICI)





Cea mai tare husa de masina

duminică, 15 iunie 2008

Vrei bani?

O piesa mai putin cunoscuta a celor de la Parazitii.

Maxima zilei

Alegerile sunt procedeul prin care oamenii liberi isi aleg stapanii.
(Timon din Paris)

Un banc...

trimis de varu' pe mess:

"Inmormantarea unui cardiolog. Toate erau in forma de inima: florile, coroanele, jerbele, groapa, sicriul. Cand sa bage mortul in groapa, un tip din multime incepe sa rada in hohote. Preotul se opreste din cantat si il intreaba: - Bine domnule, acum te-a gasit si pe dumneata rasul, tocmai in acest moment? Tipul ii raspunde: - Nu va suparati dar ma gandeam la propria mea inmormantare, pentru ca eu sunt ginecolog!"


Tare, nu?

joi, 5 iunie 2008

Astazi este...

Astazi este Ziua Mediului, Ziua Educatorului, Ziua Eroilor, Inaltarea, Joia Iepelor (Pastele cailor) si ce o mai fi....

miercuri, 4 iunie 2008

Despre popi

Azi, tangential, la serviciu a venit vorba despre un caz mediatizat de presa, in care un calugar "isi facea de cap, satisfacansu-si pohtele trupesti" cu niste baieti.
Este de inteles ca nu toti clericii au un asemenea comportament si ca nu trebuie generalizata o fapta imorala comisa de un dobitoc asupra intregii caste.
Intamplator, tot azi am citit pe internet despre "medicina crestina", urmatorul paragraf:

Părinte, cum se face epilepsia?
- Unele femei care o duc rău cu bărbaţii lor au prostul obicei să spună: "al dracului să fie copilul pe care l-oi naşte". Intră diavolul în copil după cum a spus mama şi se naşte epileptic. Epilepsia este o boală drăcească, mai este cunoscută în popor de "boala copilului". În Sfânta Scriptură se vorbeşte de această boală, când la Mântuitorul vine un părinte cu un copil lunatic, de-l trântea jos, făcea spune la gură, îl arunca în foc şi îl arunca în apă. Mântuitorul îl vindecă dar dă explicaţie Sf. Apostoli că "acest soi de diavol numai cu post şi cu rugăciune iese din om" (Matei 17, 15-21). Părinţii care au copii epileptici, degeaba caută pe la medici vindecare, vindecarea copilului va veni, dacă din timp vor ţine post negru, se vor spovedi şi vor face copilului 3,7,8 Sfinte Masle, aghiazmă cu Moliftele Sf. Vasile Cel Mare.
După credinţă vor primi şi vindecarea copilului lor.
(Pentru a nu pata memoria celui ce a scris aceste randuri nu voi cita autorul si nici contextul in care au fost scrise si nici cartea)

Comentariu (de parca ar mai fi nevoie):
Nu e o glumă! Indivizii chiar cred aşa ceva!
Nu era nevoie de campania anti-vaccinare, avem destule nebunii autohtone.

Mi se face milă şi scârbă în acelaşi timp când mă gândesc la toţi amărâţii care se uită ca la icoană la popii ce emană deşeuri ca cel de mai sus. Încă îi zic cu sfială, "părinte"!
Înţelepciunea lor era la modă prin Evul Mediu.

Ca-n viata...



Chilian - Luni
Vezi mai multe video din Muzica »









Florin Chilian - Ca-n viata
Asculta mai multe audio Muzica »








Florin Chilian - Zece
Vezi mai multe video din Muzica »

duminică, 1 iunie 2008

Primarii Bucurestiului

- general Barbu Vlădoianu: (1)august 1864 - octombrie 1865;
- Constantin Iliescu: noiembrie1865 - martie 1866;
- Dimitrie C. Brătianu: martie 1866 -martie 1867;
- Panait Costache: martie 1867 - noiembrie1868;
- Panait Iatropol: noiembrie 1868 - martie 1869;
- Gheorghe Gr. Cantacuzino: (1) mai 1869 - ianuarie 1870;
- Eftimie Diamandescu: februarie 1870 - septembrie 1870;
- general Christian Tell: noiembrie 1870 - ianuarie 1871;
- C. A. Rosetti: (1) ianuarie 1871 - martie 1871;
- Scarlat Cretzulescu: mai 1871 - decembrie 1872;
- general Barbu Vlădoianu: (2) decembrie 1872 - mai 1873;
- N. C. Brăiloiu: iunie 1873 - septembrie 1873;
- general George Manu: octombrie 1873 - aprilie 1877;
- C. A. Rosetti: (2) aprilie 1877 - august 1877;
- Dimitrie Cariagdi: decembrie 1878 - noiembrie 1883;
- M. Torok: noiembrie 1883 - ianuarie 1884;
- Nicolae Fleva: ianuarie 1884 - aprilie 1886;
- N. Manolescu: iunie 1886 - noiembrie 1886;
- I. Câmpineanu: noiembrie 1886 - aprilie 1888;
- Pake Em. Protopopescu: aprilie 1888 - decembrie1891;
- Dimitrie Orbescu: decembrie 1891 - iunie 1892;
- Georges Trandafil: iunie 1892 - februarie 1893;
- Nicolae Filipescu: (1) februarie 1893 - octombrie 1895;
- P. S. Aurelian: octombrie 1895 - decembrie 1895;
- C. F. Robescu: (1) ianuarie 1896 - aprilie 1899;
- Nicolae Filipescu: (2) aprilie 1899 - iunie 1899;
- Barbu Ştefănescu Delavrancea: iunie 1899 - februarie1901;
- Em. Costinescu: februarie 1901 - aprilie 1901;
- Procop I. Dumitrescu: (1) aprilie 1901 - noiembrie1902;
- C. F. Robescu: (2) noiembrie 1902 - decembrie1904;
- Mihai I. Cantacuzino: decembrie 1904 -martie 1907;
- Comanescu C. Costescu: aprilie 1907 -iunie 1907;
- Vintilă I. Brătianu: iunie 1907 - februarie1910;
- Procop I. Dumitrescu: (2) februarie 1910 - ianuarie 1911;
- Dimitrie Dobrescu: ianuarie 1911 - octombrie 1912;
- C. Istrati: octombrie 1912 - martie 1913;
- Gheorghe Gr. Cantacuzino: (2) martie 1913 - decembrie 1913;
- G. I. Saita: ianuarie1914 - martie 1914;
- Emil Petrescu: (1) martie 1914 - noiembrie 1916;
- colonel Victor Verzea: noiembrie 1916 - iunie 1917;
- Dem. Bragadiru: iunie 1917 - august 1917;
- I. Dobrovici: august 1917 - noiembrie 1918;
- Emil Petrescu: (2) noiembrie 1918;
- C. Hălăuceanu: decembrie 1918 - septembrie 1919;
- Pandele Taruşanu: octombrie 1919 - ianuarie 1920;
- Gh. Gheorghian: (1) ianuarie 1920 - februarie 1922;
- Matei Gh. Corbescu: februarie 1922 - decembrie1922;
- Lucian Skupiewski: februarie 1923 - aprilie 1923;
- I. Costinescu: (1) aprilie 1923 - aprilie 1926;
- Anibal Teodorescu: aprilie 1926 - iulie 1927;
- I. Costinescu: (2) iulie 1927 - noiembrie 1928;
- Gh. Gheorghian: (2) decembrie 1928 - ianuarie 1929;
- Dem I. Dobrescu: februarie 1929 - ianuarie 1934;
- Al. Gh. Donescu: martie 1934 - ianuarie 1938;
- Constantin C. Brăiesku: ianuarie 1938 - februarie 1938;
- Iulian Peter: februarie 1938 - septembrie 1938;
- general Victor Dombrovski: (1) septembrie 1938 -septembrie1940;
- G.I. Vântu: septembrie 1940 - februarie 1941;
- general Rodrig Modreanu: februarie 1941 - decembrie 1941;
- general Constantin Florescu: decembrie 1941 - octombrie 1942;
- general Ion Răşcanu: octombrie 1942 - august 1944;
- general Victor Dombrovski: (2) august 1944 - februarie 1948;
- Nicolae Pârvulescu: august 1948 - februarie 1949;
- Gh. Roman: decembrie 1950 - decembrie 1951;
- Anton Tatu Jianu: ianuarie 1952 - iunie 1952;
- Jean Ilie: iulie 1952 - martie 1953;
- Crăciun Blidaru: aprilie 1953 - ianuarie 1954;
- Gheorghe Vidraşcu: ianuarie 1954 - februarie 1955;
- Ştefan Bălan: martie 1955 - ianuarie 1956;
- Anton Vlădoiu: februarie 1956 - martie 1958;
- Dumitru Diaconescu: martie 1958 -aprilie 1962;
- Ion Cosma: aprilie 1962 - februarie1968;
- Dumitru Popa: februarie 1968 -1971;
- Gh. Cioară: 1971 - 1975;
- Ion Dincă: 1976 - 1980;
- Gh. Pană: 1981 - 1985;
- Constantin Olteanu: 1986 -1988;
- Radu Constantin: 1988;
- Barbu Petrescu: 1989;
- Dan Predescu 20 ianuarie1990 - 23 iulie 1990 (demis);
- Ştefan Ciurel 24 iulie 1990 -17 noiembrie 1990 (demisionat);
- Viorel Oproiu: noiembrie 1990 - septembrie 1991;
- Doru Viorel Pană: septembrie 1991 - februarie 1992;
- Crin Halaicu: februarie 1992 - iunie 1996;
- Victor Ciorbea: 20 iunie 1996 - 30 martie 1998 (19 noiembrie 1996 numit în funcţia de prim-ministru);
- Viorel Lis: (1) (interimar): 16 ianuarie 1997 - 13 noiembrie 1998;
- Viorel Lis: (2) (ales) 13 noiembrie 1998 - iunie 2000;
- Traian Băsescu: (1) 26 iunie 2000 - iunie 2004;
- Traian Băsescu: (2) iunie 2004 - 21 decembrie 2004 (Pe 21.12.2004 Traian Băsescu a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului şi devenit în mod oficial preşedintele României);
- Răzvan Gheorghe Murgeanu: (interimar) - 23 decembrie 2004 - aprilie 2005
- Adriean Videanu: aprilie 2005 - prezent

Urmatorul il vom afla in curand...

Crede-ma



O-ZONE-Crede-ma
Asculta mai multe audio Muzica »

sâmbătă, 10 mai 2008

Super piesa



PROTEX - Muiere sanatoasa

vineri, 9 mai 2008

Frauda de la Bancpost: Au existat atat scurgeri de informatii, cat si carduri clonate

Ancheta in dosarul fraudei inregistrate de Bancpost a dezvaluit ca infractiunea s-a produs prin doua atacuri, unul bazat pe scurgeri de informatii din interiorul unitatii bancare, iar celalalt realizat cu ajutorul clonarii cardurilor, au declarat surse judiciare, citate de NewsIn. Cercetarile de pana acum conduc anchetatorii la doua grupari infractionale care au fraudat banca simultan, insa fara a avea legatura intre ele. Potrivit surselor citate, una dintre grupari s-ar fi folosit de informatii din interiorul bancii si asa s-ar justifica seriile consecutive ale cardurilor fraudate, iar cealalta ar fi clonat cardurile unor utilizatori folosindu-se, cel mai probabil, de doua bancomate situate in sectorul 6. Informatiile mai arata ca blank-urile folosite pentru clonarea cardurilor fraudate provin din Asia. Bancpost a avut primele suspiciuni de frauda asupra cardurilor Millenium in zilele de Pasti, iar in seara zilei de 30 aprilie a restrictionat operatiunile de retragere de numerar de la bancomate. "Retragerile suspecte au inceput in jurul datei de 1 mai, iar in interval de cateva ore noi am descoperit tranzactiile si am restrictionat folosirea cardurilor de tip Millenium la bancomate. Posesorii acestui tip de carduri pot insa, in continuare, sa retraga bani de la unitatile Bancpost, sa faca plati cu cardul la comercianti sau sa-si verifice soldul", a precizat presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Banca a inceput emiterea de noi carduri saptamana trecuta si deja mare parte dintre acestea au fost inlocuite. Numarul cazurilor de frauda nu a fost inca stabilit intrucat, potrivit reprezentantilor bancii, nu toate plangerile se dovedesc intemeiate, iar unii clienti ar putea sesiza mai tarziu lipsa sumelor din conturi. Potrivit celor mai pesimiste scenarii, prejudiciul ar putea ajunge la 300 de mii de euro. Posesorii de carduri Millenium emise de Bancpost care au fost afectati de fraudele inregistrate cu aceste carduri isi vor recupera banii de la banca si isi vor putea folosi, din nou, cardurile, de indata ce vor fi incheiate anchetele derulate de Bancpost si politia romana. Numarul total al cardurilor Millenium emise de Bancpost este de circa 600 de mii, dar numai o parte, respectiv cateva zeci de mii, sunt suspectate a fi fraudate.

Sursa: Ziua

marți, 6 mai 2008

duminică, 20 aprilie 2008

Palatele tiganilor din Buzescu

No comment...

Si nu este blonda, blonda....

Si totusi....

Frumoasa si Bestia

Cine este frumoasa si cine este bestia?
Ghici?

Banul este ochiul Dracului

Vechea zicala ramaneasca isi gaseste in ziua de azi aplicatia mai bine ca niciodata.
Se stie foarte bine ca majoritatea platilor se fac pe card.
Cititi de la sfarsit la inceput cuvantul CARD si o sa-mi dati dreptate...

Fortificatiile Bucurestiului (partea a - III - a)

(Continuare)

Exista insa un proiect de transformare a unuia dintre forturi intr-un muzeu. Fundatia Academia Civica, condusa de Ana Blandiana, intentioneaza sa faca din Fortul Jilava un muzeu al crimelor comunismului (fundatia mai administreaza un astfel de muzeu in fostul penitenciar din Sighet). Muzeul ar comemora numeroasele victime ale comunismului care au murit intre zidurile celebre puscarii. Nu se stie insa daca acest proiect va primi aprobarile necesare.
Probabil ca ceea ce face diferenta intre forturile belgiene si cele de la Bucuresti este faptul ca primele au fost aparate pana la capat, in timp ce ale noastre au fost abandonate in mod rusinos. Este adevarat ca aparatorii de la Anvers sau Liege au fost infranti insa jertfa lor este si astazi un exemplu pentru vizitatori. Generalii romani au luat insa o decizie gresita, pe care au ascuns-o ulterior nefacand nimic pentru ca fortificatiile sa fie incluse in circuitul turistic. Caci prima intrebare pe care un vizitator ar puneo vazand boltile de beton armat groase de 3 metri ale forturilor ar fi: de ce nu au fost aparate? O greseala strategica de acum 90 de ani a aruncat astfel in umbra unele dintre cele mai interesante monumente arhitectonice ale Bucurestiului.

Costuri
Construirea centurii fortificate (incluzand soseaua de centura, calea ferata si alte investitii conexe) a necesitat investitii considerabile pentru acea vreme: 111.542.772 de lei, echivalentul bugetului total al Ministerului Apararii pe trei ani. Avand in vedere ca majoritatea lucrarilor au fost executate intr-un singur an, o mare parte a bugetului national din acea perioada a fost investit in constructia lor.
Aparitia obuzelor tip mina in 1885 a necesitat noi investitii, estimate la 24% din bugetul initial, pentru modificarea forturilor pentru a face fata acestui nou pericol.
Trebuie remarcat ca, desi lucrarile au fost efectuate exclusiv de catre cele cateva batalioane de genisti ale armatei sprijinite de rezervisti, majoritatea constructiilor au fost gata in numai un an. Probabil ca azi, cu toate utilajele aflate la dispozitia constructorilor, doar construirea soselei de centura ar necesita o perioada mult mai lunga.

(Sfarsit)

Sursa: Revista cartii

duminică, 13 aprilie 2008

Fortificatiile Bucurestiului (partea a-II-a)

(Continuare)

Interesant este faptul ca forturile de la Bucuresti erau mult mai moderne decat cele construite la Liege sau Namur de acelasi Brialmont, ale carui idei revolutionare pentru acea vreme nu fusesera acceptate in totalitate de conducerea armatei belgiene. Din acest motiv, Brialmont a preferat sa demisioneze din armata Belgiei in perioada in care a supravegheat lucrarile de la Bucuresti, pe care a continuat sa le imbunatateasca si dupa ce a iesit oficial la pensie, in 1886. Spre deosebire de forturile belgiene sau franceze din aceeasi perioada, cele de la Bucuresti erau foarte bine camuflate si protejate, toate piesele de artilerie erau amplasate in cupole blindate iar sistemul de transport era complet si bine organizat. In plus, modificarile aduse ulterior au imbunatatit subsatantial protectia impotriva artileriei grele, prin sporirea grosimii boltilor de beton si a stratului de pamant care proteja exteriorul forturilor.
Regele Carol I era extrem de mandru de centura de forturi, pe care o enumera in testamentul sau printre marile realizari din timpul domniei sale, cerand ca atunci cand va muri “tunurile sa bubuie din toate forturile din Bucuresti, Focsani si Galati, ridicate de mine ca un scut puternic al vetrei stramosesti in timp de grele incercari de care Cerul sa pazeasca Tara.”
Avea sa fie insa si ultima salva trasa de tunurile din forturi. In 1914, anul mortii regelui, armata germana pulverizeaza forturile belgiene construite de Brialmont cu ajutorul unor tunuri super grele de asediu, construite special in acest scop. Ajungand la concluzia ca fortificatiile de acest tip sunt deja depasite, conducatorii armatei romane ordona ca majoritatea pieselor de artilerie ale Cetatii Bucuresti sa fie scoase si transformate in piese de camp, pentru a completa deficitul de tunuri ale armatei. Atunci cand, in 1916, armatele inamice se apropie de Bucuresti, ele vor gasi cetatea dezarmata iar capitala parasita de aparatori, “un nevolnic oras deschis”, asa cum se exprima un contemporan. Prost informati, germanii adusesera insa cu ei de pe frontul de vest piesele speciale de asediu, asteptandu-se sa gaseasca centura in stare de aparare. Trebuie remarcat ca decizia abandonarii forturilor nu a fost corecta. Caderea uvrajelor belgiene nu se datorase slabiciunii fortificatiilor in sine, ci proastei cooperari intre trupele din forturi si trupele care trebuiau sa asigure intervalele dintre ele.

(Va urma)

Sursa: Revista Cartii

Fortificatiile Bucurestiului (partea I)

Incepand de azi voi deschide o serie de istorie a Bucurestiului mai putin cunoscuta publicului larg.

Fortificatiile Bucurestiului (partea I)
Putina lume stie ca Bucurestiul are o centura de forturi construite in secolul XIX, la fel ca Verdu sau Liege. Daca insa in alte parti acestea sunt obiective turistice, forturile lui Carol I au fost uitate chiar si de bucuresteni. Unele sunt in incinta unor unitati militare, altele au fost cumparate de diversi investitori iar majoritatea zac pur si simplu in paragina, in padurile de pe marginea Sos. de Centura. Un altul constituie nucleul penitenciarului Jilava.
Aceasta este povestea fortificatiilor Bucurestiului si starea lor actuala, povestea unei investitii colosale pentru acea vreme care a sfarsit prin a nu fi utilizata niciodata.
Inca de la urcarea pe tronul Romaniei, Carol I a intentionat sa construiasca o linie de aparare a Bucurestuilui, pentru a proteja capitala de o posibila invazie otomana. Infrangerea turcilor din 1877-1878 a inlaturat insa acest pericol si proiectul initial a fost abandonat.
Peste cativa ani insa, amestecul din ce in ce mai puternic al Rusiei in politica interna a Romaniei si a altor tari din regiune va face ca ideea sa fie reluata.
In 1882, o comisie militara numita de rege elaboreaza un plan de fortificare a tarii care prevedea construirea unei centuri in jurul capitalei si inchiderea spatiului dintre Galati si Focsani printr-o linie intarita. Generalul belgian Henri Alexis Brialmont, unul dintre cei mai mari specialisti ai epocii, a fost insarcinat cu proiectarea lucrarilor defensive, impreuna cu doi specialisti romani, capitanii Boteanu si Culcer. In 1884, trupele de geniu incep lucrarile de constructie. Lucrarile vor fi oficial terminate in 1885, desi completarea si imbunatatirea fortificatiilor va continua pana in 1889.
In final, centura cuprindea 18 forturi (Chitila, Otopeni, Mogosoaia, Jilava, Pantelimon, Cernica, Catelu, Leordeni, Popesti, Berceni, Broscarie, Magurele, Bragadiru, Domnesti, Chiajna, Tunari, Stefanesti si Afumati) si 18 baterii intermediare. Armamentul consta in obuziere grele de 210 mm si tunuri de 150 respectiv 57 mm. In total, cetatea dispunea de 364 de piese de artilerie, dintre care cel putin 60 de obuziere grele Krupp de 210 mm. Distanta aproximativa intre doua fortificatii era de 2 km, adica bataia maxima a pieselor de 57 mm. Centura a fost construita la aproximativ 8 km distanta de marginea de atunci a orasului, pentru a feri capitala de un posibil bombardament al artileriei grele inamice. Tot atunci au fost construite si soseaua si linia ferata de centura, pentru a permite trupelor de rezerva sa se deplaseze rapid in sectoarele amenintate.

(Va urma)

Sursa: Revista Cartii

marți, 8 aprilie 2008

Maxima zilei

"Daca vrei sa-ti pui mintea pe drumul cel bun trebuie s-o pacalesti spunindu-i ca va fi usor." (Giovanni Casanova)

Ahmed The Dead Terrorist - versiunea in romana




Pentru cei care nu inteleg limba engleza...

luni, 7 aprilie 2008

Cel mai iubit dintre pamanteni - Marin Preda

Secvente din film:










Este cumva gresit daca spunem ca "astea" au fost odata?! Oare nu este un perpetuum mobile?!

Poezia saptamanii

ULTIMA SCRISOARE
(Mihai Beniuc)

Sfarsitul a venit fara de veste.
Esti fericita? Vad ca porti inel.
Am inteles, voi trage dunga peste
Nadejdea inutila. Fa la fel.

Nu, nici un cuvant, nu-mi spune ca-i o forma.
Cunosc insemnatatea ei deplin.
Stiu, voi aveti in viata alta norma.
Eu insa-n fata normei nu ma-nchin.

Nu te mai cant in versuri niciodata,
Mai mult in drumul tau nu am sa ies.
Nu-ti fac reprosuri, nu esti vinovata
Si n-am sa spun ca nu m-ai inteles.

A fost desigur, numai o greseala.
Putea sa fie mult - nimic n-a fost.
In vesnicia mea de plictiseala
Tot nu-mi inchipui ca puneai vreun rost.

Si totusi, totusi, cateva atingeri
Au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli.
Vedeam vazduhul fluturand de ingeri,
Lumina-n noaptea mea de indoieli.

Cand degete de Midas am pus,magic,
Pe frageda fiinta-a ta de lut,
Simteam in mine murmurul pelagic,
Al sfintelor creatii de-nceput.

Vedeam cum peste vremuri se inalta
Statuia ta de aur greu, masiv,
Cum serioase veacuri se descalta
Si-ngenunchiate randuri, submisiv,
La soclul tau dumnezeiesc asteapta
Sa le intinzi cu zambet linistit
Spre sarutare adorata dreapta
'Nainte de-a se sterge-n infinit.

O,de-am fi stat alaturi doar o ora,
Ai fi ramas in auriul vis
Ca o eterna, roza, aurora
De neinteles, de nedescris.

Ireversibil s-a incheiat povestea
Si nici nu stiu de ai sa mai citesti
Din intamplare randurile-acestea
In care as vrea sa fii ce nu mai esti.

N-am sa strivesc eu visul sub picioare,
N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag.
As fi putut sa spun:"Esti ca oricare",
Dar nu vreau in noroaie sa ma bag.

De-ar fi mocirla-n jurul tau cat haul,
Tu vei ramane nufarul de nea
Ce-l oglideste beat de pofte taul
Ce-l tine, candid, amintirea mea.

Vei fi acolo pururi neintinata,
Te voi iubi mereu, fara cuvant,
Si lumea n-o sa stie niciodata
De ce nu pot mai mult femei sa cant.

Acolo, sub lumina de mister,
Scaldata-n apa visurilor, lina,
Vei sta, iubita, ca-ntru-un colt de cer
O stea de seara blanda si senina.

Iar cand viata va fi rea cu tine,
Cand or sa te improaste cu noroi
Tu fugi in lumea visului la mine,
Vom fi acolo, singuri, amandoi.

Cu lacrimi voi spala eu orice pata,
Cu versuri nemaiscrise te mangai.
In dulcea lor cadenta leganata
Te vei simti ca-n visul tau dintai.

Iar de va fi, cum simt mereu de-o vreme,
Sa plec de-aicea, de la voi, curand,
Cand glasul tau vreodata-o sa ma cheme,
Voi reveni la tine din mormant.

Iar de va fi sa nu se poata trece
Pe veci pecetluitele hotare,
M-as zbate-ngrozitor in tarna rece,
Plangand in noaptea mare, tot mai mare.




In sprijinul colegului Brotacu'

Odata cu deschiderea blogului Cibani subterani, m-am gandit ca este bine sa vin in sprijinul colegului Brotacu' si sa-i dau unele subiecte de pe HI5.
Priviti si minunati-va:





















Manelist convins, imbracat in alb ca un falfan...






















Ba, tu nu vezi ce coaste am?! De-ti dau una imi cade scrumu' de la tigara...
















Sunt mai cool ca un papagal... Fazanu' este deja pe locul trei (unu si doi este ocupat de mine).



















La noi la Poplaca s-a bagat internet. Eu sunt cel mai conectat baiat din sat. L-am depasit pe Pacala...
























Orice comentariu este de prisos.....






















Daca nu am succes la fete poate la baieti... D-aia mi-am pus cercel in urechea dreapta...

















Abia am implinit 15 anisori si dupa cum vedeti ma pot urca pe cele mai inalte culmi ale civilizatiei...

Cand am vazut primavara

Cuprins de febra zilnica a problemelor nu am avut timp sa vad cum au inflorit magnoliile si au infrunzit toti pomii. Dar azi, avand o zi libera, am putut observa frumusetea oferita de natura.

duminică, 6 aprilie 2008

Lacrimile de crocodili sunt reale


In imagine: Un crocodil din Parcul Zoologic St. Augustine din Florida, ce-si varsa lacrimile in timp ce mananca. Fotografie preluata de zoologul Kent Vliet in timpul studiului sau despre acest fenomen

Cand cineva se preface, adesea folosim expresia „a plange cu lacrimi de crocodil” ce vine de la mitul conform caruia aceste animale plang in timp ce mananca.

In urma unui studiu, un cercetator de la Universitatea din Florida a ajuns la concluzia ca crocodilii scot un tipat cat benchetuiesc – mai mult din motive fiziologice decat din sentimentul de mila.

Zoologul Kent Vliet a pus sub observatie in timp ce se hraneau 4 caimani captivi si 3 aligatcori, amandoua speciile inrudite cu crocodilul. El a descoperit ca 5 din cele 7 exemplare lacrimau in momentul in care rupeau din prada, unele chiar faceau basici sau spume.

„Pentru ca literatura aduce multe referinte cu privire la acest fapt dar mai mult ca o anecdota, ne-am hotarat sa ne uitam cu mai multa atentie!” spune Vliet. Dupa ce a primit un telefon din partea Dr. Malcom Shaner – consultant in neurologie si profesor clinician – care investiga un sindrom destul de rar intalnit ce cauzeaza o paralizie cu efectele „lacrimilor de crocodil”, acesta si-a inceput proiectul de cercetare.

Desi nu se putea folosi ca hrana un om, Vliet a folosit un fel asemanator cu hrana pentru caini. S-au ales aligatori si caimani pentru acest studiu fiindca acestia sunt dresati sa manance pe uscat si pot fi observati mai usor! El este de parere ca lacrimile rezulta din comportamentul nerabdator si lacom al acestor specii. Exista ipoteza ca aerul care patrunde brusc in sinusuri s-ar amesteca cu lacrimile din glande si se scurg in ochi.

Totusi ce factor anume cauzeaza aceste lacrimi ramane inca un mister!

Sursa: Science Daily

luni, 31 martie 2008

Hara feat Tamango - Nuro Shavo (Fiului meu)

Romica Puceanu vs Prodigy- THESURFER STOLEN MIX (2004) (Romania vs. NATO)

Special, dedicatie pentru George Bush, la Summit-ul NATO de la Bucuresti 2008

Ce limba vorbeste?

A trecut si luna martie...

O zi ploioasa ca de toamna marcheaza sfarsitul "lunii cadourilor pentru femei."
Gata, acum noi barbatii rasuflam usurati... Mai ramanem cu ceva bani in buzunare... De maine nu mai facem cadouri... Gata... S-a terminat traiul bun...

Maxima zilei

"Flirtul e pacatul femeilor cinstite si cinstea femeilor pacatoase. "
(Paul Bourget)

Poezii de Nichita Stanescu

Balada motanului

Motan m-as fi dorit sa fiu

cu coada-n sus, cu blana-n dungi,

cu gheare si mustete lungi,

c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

La ora cind tiris-grapis

zapada noptii se aduna

eu, cocotat pe-acoperis,

sa urlu a pustiu la luna.

Si-atuncea, sapte gospodine

sa dea cu bolovani in mine

si sa ma-njure surd, de Domnul,

ca le-am stricat, urlind, tot somnul.

De sus, din virful saptaminii,

sa le rinjesc urlat, scirbos:

iubesc doar locul nu stapinii,

precum fac ciinii pentr-un os.

Si iarasi sapte gospodine

sa dea cu bolovani in mine,

iar eu sa urlu, urlu-ntruna

atit cit n-o apune luna.

Motan m-as fi dorit sa fiu

cu coada-n sus, cu blana-n dungi,

cu gheare si mustete lungi

c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

Cind zorii ziua o deznoada

sa ma tot duc, sa ma tot duc

si tinicheaua prinsa-n coada

s-o zdranganesc pe strazi, nauc.

Jegos si obosit, apoi,

cu matele in liturghie,

sa ma adun, sa ma-ncovoi

prin albiturile-n fringhie.

Ca-n fata unui sobolan

spinarea sa mi-o fac colan

sa scuip, sa scuip si-n urma iar

hai-hui sa plec pe strazi, hoinar.

Pisicile de prin vecini

sa le gonesc pe la pricini,

sa-mi fete fiecare-un pui

c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

Iar cind o fi uitat sa mor

la circiuma din mahala

sorbita-n calea pumnilor

posirca acra viu sa stea.

"Hei... viata, viata... iesi din cort

hai, pune-mi-te iar pe dant...

te uita... zace colo-n sant

motanul mort, motanul mort..."



Ploua infernal,

si noi ne iubeam prin mansarde.

Prin cerul ferestrei, oval,

norii curgeau in luna lui Marte.

Peretii odaii erau

nelinistiti, sub desene in creta.

Sufletele noastre dansau

nevazute-ntr-o lume concreta.

O sa te ploua pe aripi, spuneai,

ploua cu globuri pe glob si prin vreme.

Nu-i nimic, iti spuneam, Lorelei,

mie-mi ploua zborul, cu pene.

Si ma-naltam.

Si nu mai stiam unde-mi

lasasem in lume odaia.

Tu ma strigai din urma:

raspunde-mi, raspunde-mi,

cine-s mai frumosi:

oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca,

si noi ne iubeam prin mansarde.

N-as mai fi vrut sa se sfirseasca

niciodata-acea luna-a lui Marte.



Evocare

Ea era frumoasa ca umbra unei idei, --

a piele de copil mirosea spinarea ei,

a piatra proaspat sparta

a strigat dintr-o limba moarta.

Ea nu avea greutate, ca respirarea.

Rizinda si plinginda cu lacrimi mari

era sarata ca sarea

slavita la ospete de barbari.

Ea era frumoasa ca umbra unui gind.

Intre ape, numai ea era pamint.



NICHITA STANESCU

La 31 martie 1933, acum 75 de ani, s-a nascut Nichita Stanescu.





sâmbătă, 29 martie 2008

Dreptul de a nu deschide fereastra

Cu surprindere citesc in ziarul Libertatea ca administratorii imobilelor din "zona fierbinte" a Summit-ului au primit instiintari de la Politie sa-si anunte locatarii, ca in timp ce oficialii NATO trec cu masina, sa nu se apropie de fereastra sau sa nu iasa pe terasa blocului. Si daca o sa deschida fereastra, ce o sa se intample?! O sa fie impuscat de nu stiu ce agent al nu stiu carui serviciu?! Doar pentru ca omul respectiv a vrut sa-si aeriseasca camera, nu neaparat sa-l vada pe Bush, Putin sau mai stiu eu ce smecher al planetei?!
"Barosanii" astia mondiali, de fapt nu sunt vinovati ca autoritatile din Romania, de frica a nu stiu carui "cal verde pe perete" viseaza la tot pasul sniperi, criminali platiti, mercenari, etc. Dupa parerea mea de vina sunt serviciile secrete din Romania care nu stapanesc indeajuns situatia, si, de frica cred, recurg la masuri absurde. Tot o masura absurda este si decizia C.S.A.T. - ului de a ridica nivelul de alerta terorista pe perioada Summit-ului de la precaut (culoarea albastru) la moderat (culoarea galben), dupa ce, cu putin timp in urma declarau ca nu exista informatii ca s-ar putea produce un atac terorist. Seamana cumva cu : "noi ne-am spalat pe maini, am zis-o" - daca este, Doamne fereste, sa se intample ceva, sau, "din cauza noastra nu s-a intamplat nimic pentru ca am prevazut si am luat masurile necesare." Oricum, tot ei cad vertical, in picioare...
Respect pentru toti jandarmii si politistii care sunt angrenati in aceasta misiune si care isi fac datoria exemplar.

De regula, la astfel de evenimente participa sefii de stat insotiti de sotii. In protocol este prevazut un program special pentru sotiile sefilor de stat, in sensul ca, acestia in timp ce se afla la discutii oficiale, sotiile sa viziteze anumite locuri si locatii, etc, iar la dineurile oficiale sa fie impreuna cu sotii. Dar ce ne facem cu sotul cancelarului Germaniei daca este sa-si insoteasca sotia la Summit?! Va fi si el incadrat in programul celorlalte sotii de sefi de stat?! Va trebui si el sa se uite cu coada ochiului la imbracamintea celorlalte "sotii" si sa barfeasca in ascuns, asa cum fac de obicei femeile?!
Daca sotia mea ar ocupa o astfel de functie ca cea a Angelei Merkel, eu as veni la eveniment imbracat in bermude, ca toate cucoanele sa-mi admire parul bogat de pe picioare..

Hai sa scriem numai de bine despre Summit-ul NATO de la Bucuresti dupa ce acesta se va incheia!

P.S. : Fereastra sufletului pot sa mi-o deschid?

luni, 24 martie 2008

Maxima zilei

"Politetea nu costa nimic, dar cumpara orice."
(Montaigne)


P.S.: Oare?!

Ce ne facem cu grandomanii

Grandomanie = Manie de a acorda o importanta deosebita propriei persoane, de a se crede un om important, valoros; megalomanie.
Aceasta este definitia pe care o da Dictionarul enciclopedic, vol. 2, la pag. 490 grandomaniei.
In apropierea Summit-ului serviciile romanesti au achizitionat si au modificat masini straine pe masura unui astfel de eveniment. Sa se vada ca de fapt noi nu suntem niste parliti, ci avem pretentii de oameni asezati, la casa lor care poate sa primeasca in vizita inalti oaspeti.
Pe cine vrem sa pacalim cu asa fatada?! Oare vizitatorii nu ne cunosc destul de bine?! Suntem noi "miezul"?!
Sau vrem sa ne spalam "pacatele"?!
Dar cu ce?!
Caci si in reclamele cu detergenti se spune ca detergentii respectivi vor face albul mai curat... si nicidecum o izmana neagra de jeg - la origine fiind alba - a unui tractorist (nu este nici o aluzie la colegul Tractor) in una impecabil de alba. Pradox, nu?!
Hai sa fim realisti si sa ne vedem lungul nasului...
Vorba ceea "tara arde si baba se piaptana."

P.S. Sunt de acord cu faptul ca nu poti sa nu te pregatesti la un astfel de eveniment, dar parca este prea de tot...

Vine Summit-ul



Pregătirile pentru Summit-ul NATO sunt în toi. La 29 martie, în Capitală, autorităţile vor simula realizarea culoarului unic, iar la 1 aprilie, la Constanţa, va avea loc repetiţia generală pentru verificarea securităţii evenimentului.


Doar nouă zile ne mai despart de Summit-ul NATO ce se va desfăşura la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie. Declarat evenimentul anului 2008, organizarea Summit-ului în capitala noastră a cam pus pe treabă autorităţile. Aşa că, prezenţa unor nume grele precum George W. Bush, Nicolas Sarkozy sau Vladimir Putin a trezit în noi dorinţa de a întări securitatea, de a planta flori, a proteja spaţiile verzi... Iniţiativele sunt lăudabile, mai ales că nu avem parte de ele decât la evenimente de zile mari. Ca acesta.


TÊTE-A-TÊTE BUSH-BĂSESCU. Un punct extrem de important pe agenda Summit-ului îl constituie întâlnirea celor doi preşedinţi: Traian Băsescu şi George Bush, de la 2 aprilie, de la Constanţa. Astfel, potrivit comandamentului pentru securizarea Summit-ului au fost dispuse măsuri speciale de securitate maritimă şi supraveghere navală, repetiţia generală pentru verificarea securităţii evenimentului urmând să se desfăşoare la 1 aprilie.

"S-au analizat alternativele de deplasare a celor doi preşedinţi la locul reuniunii, luându-se în calcul securizarea unor culoare rutiere destinate exclusiv delegaţiilor oficiale de la Aeroportul "Mihail Kogălniceanu" până în staţiunea Neptun", se arată în comunicat.


POLIŢIŞTI DETAŞATI. Cei 900 de poliţişti detaşaţi de la unităţile teritoriale pentru Summit vor începe miercuri misiunile, urmând ca la 5 aprilie, după încheierea acţiunii, să se întoarcă în judeţele de unde au fost detaşaţi. "Au în special misiuni pe linia Poliţiei Rutiere, adică asigură traseul, antemergători pentru delegaţii, dar şi misiuni pe linia ordinii şi siguranţei publice", a declarat chestorul Gheorghe Popa după vizita de ieri de la "Academia de Poliţie", locul unde sunt cazaţi aceştia. Chestorul Popa a mai spus că detaşarea poliţiştilor nu va crea disfuncţionalităţi instituţiilor din care provin aceştia. Mai mult, referitor la această problemă, Mihai Bădescu, prorector la Academiei de Poliţie, a adăugat că studenţii anului I şI II au fost detaşaţi în teritoriu pe perioada Summit-ului, urmând să înlocuiască temporar agenţii veniţi în Capitală.


CIRCULAŢIA, BOALĂ GREA! Cum în perioada Summit-ului problema circulaţiei rămâne o bilă neagră pe ordinea de zi, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va discuta astăzi proiectul de hotărâre, potrivit căruia pe culoarul securizat de deplasare a delegaţiilor oficiale şi pe străzile adiacente zonei circulaţia va fi închisă, iar maşinile parcate pe aceste artere vor fi ridicate. Potrivit proiectului de hotărâre, în perioada 27 martie-5 aprilie "se materializează culoarul securizat de deplasare a delegaţiilor oficiale", iar circulaţia rutieră pe acest traseu va fi închisă.


Mare atenţie şoferi! Autorităţile municipale au prevăzut ca în perioada 27 martie-5 aprilie staţionarea vehiculelor pe arterele din zona culoarului securizat va fi interzisă, astfel că maşinile care vor fi parcate în această zonă vor fi ridicate şi transportate de Administraţia Străzilor şi de primăriile Sectoarelor 1-6, pe baza dispoziţiilor poliţiştilor rutieri. Consiliul Suprem de Apărare a ţării a fost convocat tot pentru astăzi, la ora 12:00, pentru a discuta măsurile de securitate în vederea Summit-ului NATO.


Întâlnirea "Tinerilor Atlantişti"

În contextul desfăşurării Summit-ului NATO de la Bucureşti, Consiliul Atlantic al SUA şi Consiliul Euro-Atlantic din România – Casa NATO vor organiza "Summit-ul Tinerilor Atlantişti", ce va avea loc în perioada 1-5 aprilie 2008, cu sprijinul SRI. Participanţii vor fi angrenaţi într-un program intensiv de întâlniri şi vor face schimb de experienţă cu un public mai larg, prin intermediul conferinţelor video, al blog-urilor şi webcast-urilor. Echipamentele tehnice profesionale de sunet, lumini şi scenotehnică în locaţiile importante în care se vor desfăşura lucrări ale Forumului Transatlantic 2008 şi ale Summit-ul NATO vor fi asigurate de DEB Sound, în parteneriat cu Conference System. Astfel, pentru amenajarea sălilor Cercului Militar Naţional DEB Sound va folosi sute de metri de schelă din aluminiu, peste 100 de proiectoare, capete mobile, lumini arhitecturale; 150 mp de podium, câteva mii de metri liniari de cabluri şi o echipă de 20 de oameni.


Restricţii de circulaţie în timpul summit-ului NATO

Având în vedere restrictiile de circulatie ce vor fi instituite cu ocazia Summit-ului N.A.T.O, pentru evitarea neplacerilor cauzate de aglomeratie, Brigada de Poliţie Rutieră face urmatoarele recomandari:


Evitarea traseului D.N.1, Sos. Bucuresti - Ploiesti ca ruta de intrare si iesire din Capitala.
Rute ocolitoare:
  • Sos. Bucuresti-Targoviste, prin Mogosoaia, Buftea, D.J. 101 prin Corbeanca pana la Balotesti si apoi pe Sos. Bucuresti - Ploiesti;
  • D.N.1 A - Bucuresti - Ploiesti, prin Buftea;
  • D.N.71 – Bucuresti – Baldana – Targoviste - D.N.171 – Fieni – Moroieni – Sinaia.


Circulatia va fi intrerupta pe Sos. Kiseleff intre Arcul de Triumf si Piata Victoriei si in continuare pe Calea Victoriei, B-dul Natiunile Unite pana la Palatul Parlamentului.
Rute ocolitoare:
  • B-dul Maresal Prezan, Piata Charels de Gaule, B-dul Aviatorilor, Piata Victoriei, B-dul Lascar Catargiu, Piata Romana, B-dul General Magheru, B-dul Nicolae Balcescu, Piata 21 Decembrie 1989, B-dul I. C. Bratianu, Piata Unirii;
  • B-dul Maresal Averescu, Str.Turda, Pasajul Grant, Calea Grivitei sau Calea Giulesti;
  • B-dul Marasti, Str. Alexandru Constantinescu, B-dul Ion Mihalache.


Circulatia rutiera va fi inchisa in perimetrul Palatului Parlamentului.
Rute ocolitoare:
  • Calea 13 Septembrie, Bd.Tudor Vladimirescu, Bd.Regina Maria, Piata Unirii;
  • Sos. Progresului, Sos.Viilor, Str. Dr. C. Istrati, Bd.Marasesti.


Culoarul unic realizat intre Aeroportul Otopeni si Palatul Parlamentului, poate fi traversat de autovehicule in urmatoarele intersectii: Sos.Bucuresti Ploiesti-B-dul Aerogarii, Arcul de Triumf, Sos. Kiseleff - Str. Arhitect Ion Mincu, Calea Victoriei - B-dul Dacia, Calea Victoriei - B-dul Regina Elisabeta, Calea Victoriei - Pod Natiunile Unite.


Pentru evitarea aglomeratiei din aceste intersectii, recomandam ca trecerea, din partea estica a orasului catre vest, sa se faca prin Pasajul rutier Victoria sau prin sudul orasului pe la intersectiile: B-dul Dimitrie Cantemir cu B-dul Marasesti, B-dul Tineretului cu B-dul Gheorghe Sincai, B-dul Tineretului cu Calea Vacarestilor.

Sursa: Jurnalul National

sâmbătă, 22 martie 2008

Istoria umanitatii

Istoria umanitatii (pe scurt)
1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera.
2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul.
3. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.
4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.
5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.
6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul.
7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.
8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.
9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie - Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare - Femeia zambeste). Mai tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.
10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica.
11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.
12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal.incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand… peste ani…
n. Femeia simte nevoia de a “evada” din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa . un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si… Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul.

Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza.
Alta morala: Fara femei am fi trait si acum in copac.



Sursa: Piticu

sâmbătă, 15 martie 2008

Ken lee

Caterinca la bulgari dupa Mariah Carey; Mega Star bulgaresc

duminică, 2 martie 2008

sâmbătă, 1 martie 2008

And I love her

GBH:Gorgeous BELGRADE Hotties Beograd Serbian Girls

Maxima zilei

"Adevarata tragedie nu e faptul ca ai suferit in viata, ci faptul ca ai suferit degeaba."

(Thomas Carlyle)

"Rugaciune" - de Radu Stanca

Întinde-mi dreapta, Doamne. Vreau cu Tine
Sã mã împac de-acuma pe vecie.
Cãci recunosc: am fost mai mult de rime
Îndrãgostit decît de vesnicie.

Nu mi-au plãcut, o stii, iconostasuri:
Nici n-am simtit spre umbre vreo chemare
Eu am iubit în lume alte glasuri
Si mi-am fãcut din alte bolti altare.

N-am coborît cu negura pe lespezi
Nu m-au întors firidele din burguri
M-am închinat la rîurile repezi
Si am slãvit bogatele amurguri.

Strãmosii mei fiind pesemne trunchiuri
Am rãtãcit milenii pe tãpsanuri
Îi auzeam în mine printre junghiuri
Cum blestemã urmasul fãrã ramuri.

De-aceea se cãdea sã fiu tovarãs
Strãbunilor din soare si furtunã.
M-am furisat si-n inimã-mi, dar iarãsi
Am izbucnit în cîmpul gol, sub lunã.


Ce mi-a plãcut a fost mai mult sã sgîndur
Jãratecul cãtuielor de paie
Sã crãp în dinti lumina ca pe-un sîmbur
Si sã mã-ntind pe holde ca o ploaie.

De Tine doar din cînd în cînd aminte
Îmi aduceam. Cînd stam cu fruntea-n soare.
Pãrea atunci c-un dor adînc mã prinde
Si cã mi-e fricã-un pic de-atîta zare.

Dar astãzi vin la Tine cu cãintã
N-am unde sã-mi mai rãzim bietii umeri,
Sînt obosit acum de suferintã
Vreau sluga Ta smeritã sã mã numeri.

Nu stiu sã fac nimic, dar dacã totusi
Vei vrea sã ierti pe cel învins de rele
Am sã-Ti grijesc cotoarele de lotusi
Si-am sã-Ti pãzesc cutiile cu stele.

Acum deoparte iatã orice rime
Si mã apropiu fãrã de mîndrie,
Întinde-mi dreapta, Doamne, deci. Cu Tine
Vreau sã mã-mpac acuma pe vecie.

Radu Stanca (1920-1962)

Cheful de munca si perioada de angajare

Martisor

Martisorul, diminutivul lunii Martie, care s-ar traduce cu micutul Martie sau dragul de Martie, este o sarbatoare traditionala romaneasca a primaverii, prospetimii, bucuriei si a victoriei binelui impotriva raului. Martisorul este asociat datei de 01 Martie, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative - numite martisoare, legate cu un snur de culoare alb - rosu, ca simbol al bunastarii si norocului. Rosu este culoarea primaverii, a iubirii iar albul este culoarea iernii, a divinitatii, asociindu-se acestor culori flori timpurii de primavara, de regula ghiocelul.
Traditia acestei sarbatori este veche, inca din vremea romanilor (sarbatorile romane in cinstea zeului Marte - zeu al fertilitatii si al vegetatiei, precum si zeu al razboiului; la inceputul lunii martie romanii sarbatoreau inceputul noului an), tracilor (zeul fertilitatii si vegetatiei in Tracia: Marsyas Silen; femeile dace purtand monezi sau pietricele asociate cu fire de lana albe si rosii, simbol al productivitatii si purtatoare de noroc).
Obiceiuri asemanatoare mai intalnim in zona Balcanilor (Bulgaria, Macedonia, Albania) precum si in Moldava si Bucovina.
Unii cercetatori in etnografie sunt de parere ca Martisorul simbolizeaza reintoarcerea la viata dupa Potopul Biblic.

Oricum, doresc tuturor femeilor un inceput productiv, cu mult noroc si sanatate.