In urma unui decret semnat de presedintele Vladimir Voronin, conducerea Republicii Moldova a decis ca anul 2009 sa fie dedicat celebrarii a 650 de ani de la infiintarea statului moldovenesc. In cadrul discursului inaugural tinut de Voronin, “aparitia Romaniei” este considerata ca una dintre vitregiile istoriei Statului Moldovenesc. Decretul presedintelui Voronin da tonul unei serii de activitati propagandistice menite sa “dea vechime” si legitimitate Statului Moldovenesc. Mai mult decat atat, guvernul de la Chisinau a adoptat Legea de modificare si completare a Legii 939 XIV/2000, referitoare la activitatea editoriala. Actul normativ da, practic, autoritatilor moldovene posibilitatea instituirii cenzurii publicatiilor proromanesti in scopul eliminarii cartilor si publicatiilor care isi permit sa conteste teoriile nationaliste ale guvernului de la Chisinau. In urma intrarii in vigoare a acestor modificari, orice tentativa de combatere a tezelor moldoveniste intra sub incidenta legii in cauza si a Codului penal al Republicii Moldova.
Legea de modificare si completare a Legii 939 XIV, referitoare la activitatea editoriala, strecoara, pe langa impuneri conforme normelor de drept internationale, prevederi care permit auroritatilor de la Chisinau nu numai sa efectueze o cenzura efectiva a publicatiilor romanesti, dar care discrimineaza in mod evident editurile care nu se aliniaza politicii guvernamentale. Discriminarea economica a editurilor si publicatiilor din Republica Moldova se face prin directionarea fondurilor catre editorii agreati de guvern. Astfel, conform art. 22, alin. 4 din lege, “listele lucrarilor propuse pentru editare din contul mijloacelor bugetului de stat se elaboreaza de catre Ministerul Culturii si Turismului în baza propunerilor editurilor de stat din subordine, coordonate cu Ministerul Educatiei si Tineretului, Academia de Stiinte a Moldovei si se aproba de catre Comisia pentru cultura, stiinta, învatamînt, tineret, sport si mijloace de informare în masa a Parlamentului”. Conform unei scrisori de protest semnate de catre reprezentantii a sapte edituri aflate pe “lista neagra” a comisiei de propaganda de la Chisinau, aceste stipulari „sunt absolut ilegale, din motivul ca impun o discriminare economica a cetatenilor Republicii Moldova pe principii corporative si impun o concurenta economica neloiala, situatia agravandu-se prin utilizarea inechitabila a banilor publici, mai ales ca acesti bani se aduna inclusiv prin impozitele platite de angajatii editurilor ignorate (ca persoane fizice) si de la institutiile editoriale si poligrafice (ca persoane juridice)”. De altfel, guvernul republicii Moldova a aratat intotdeauna ca activitatea editoriala este una dintre zonele in care Puterea tine sa aiba ultimul cuvant, dovada fiind un articol al legii editurilor, care interzice ca un agent economic strain sa detina mai mult de 49% din actiunile unei edituri moldovenesti.
Cartitorii, la zdup
In ceea ce priveste cenzura propriu-zisa, aceasta este instituita de nou. La introdusul articol 5: “se interzice editarea literaturii care contine contestarea si defaimarea statului si a poporului, îndemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional ”. Combaterea tezelor moldoveniste promovate de guvernul de la Chisinau se incadreaza la capitolul “manifestari ce atenteaza la regimul constitutional”. Aceasta modificare legislativa are o bataie mai lunga, ea gasindu-si corespondent si in Codul penal al Republicii Moldova. Astfel, conform art. 341 CP, “Chemarile publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, precum si difuzarea prin diferite forme, în acest scop, de materiale cu asemenea chemari, se pedepsesc cu amenda în marime de la 200 la 600 unitati conventionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani”. De asemenea, art. 346 prevede ca “actiunile intentionate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise si electronice, îndreptate spre atatarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei si demnitatii nationale, precum si limitarea, directa sau indirecta, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte, cetatenilor în functie de apartenenta lor nationala, rasiala sau religioasa, se pedepsesc cu amenda în marime de pana la 250 unitati conventionale sau cu închisoare de pîna la 3 ani”.
Romania a primejduit statalitatea Moldovei
Pozitia presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, referitoare la existenta unui stat moldovenesc diferit de cele romanesti si, in cele din urma, de Romania, a fost exprimata de acesta in discursul tinut cu ocazia inaugurarii “anului consacrat sarbatoririi a 650 de ani de la intemeierea Statului Moldovenesc:
Antiromanesc
„Anii în care Moldova a fost divizata de catre stapanii de atunci ai Europei, mai tarziu, aparitia României nu au putut determina poporul moldovenesc sa renunte la proiectul statalitatii sale, la atasamentul sau fata de acel program îndraznet de dezvoltare, a carui baza a fost pusa de eminentii lui înaintasi. Moldovenii, în repetate rînduri, creeaza cu îndaratnicie precedente pentru statalitatea lor – fie sub forma Republicii Democratice Moldovenesti, care a existat timp de cateva luni la hotarul anilor 1917-1918, fie sub forma Republicii Autonome Moldovenesti în componenta Ucrainei. În fine, din 1940, se constituie, în componenta URSS, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.
Prosovietic
Bineînteles, istoria republicii noastre nu poate fi privita în afara acelor evenimente si procese, inclusiv dintre cele mai dramatice, care au avut loc în Uniunea Sovietica de atunci. Totodata însa, nu putem sa nu recunoastem si faptul ca anume în acea perioada sovietica, plina de contradictii, îsi are începutul acel avant spiritual si social-economic al poporului nostru, care a determinat în multe si dezvoltarea noastra independenta de astazi. Moldova, dintr-o provincie agrara a statului vecin, în care nu exista nici o institutie de învatamant superior, în care jumatate din populatie era analfabeta, s-a transformat într-o republica cu o economie cu ritmuri înalte de dezvoltare. În Moldova se deschid mii de scoli, institutii de învatamant tehnico-profesional, vreo zece institutii de învatamant superior, teatre, Academia de Stiinte, în care activeaza circa zece mii de lucratori stiintifici. Numai în anul 1975, în Moldova, au fost editate 597 titluri de carte în limba moldoveneasca într-un tiraj de opt milioane de exemplare, 17 reviste în limba moldoveneasca, într-un tiraj total de 15 milioane exemplare. Aceasta a fost perioada nasterii artei noastre cinematografice nationale, a artei muzicale, a literaturii artistice.”
Sursa: Gardianul
Legea de modificare si completare a Legii 939 XIV, referitoare la activitatea editoriala, strecoara, pe langa impuneri conforme normelor de drept internationale, prevederi care permit auroritatilor de la Chisinau nu numai sa efectueze o cenzura efectiva a publicatiilor romanesti, dar care discrimineaza in mod evident editurile care nu se aliniaza politicii guvernamentale. Discriminarea economica a editurilor si publicatiilor din Republica Moldova se face prin directionarea fondurilor catre editorii agreati de guvern. Astfel, conform art. 22, alin. 4 din lege, “listele lucrarilor propuse pentru editare din contul mijloacelor bugetului de stat se elaboreaza de catre Ministerul Culturii si Turismului în baza propunerilor editurilor de stat din subordine, coordonate cu Ministerul Educatiei si Tineretului, Academia de Stiinte a Moldovei si se aproba de catre Comisia pentru cultura, stiinta, învatamînt, tineret, sport si mijloace de informare în masa a Parlamentului”. Conform unei scrisori de protest semnate de catre reprezentantii a sapte edituri aflate pe “lista neagra” a comisiei de propaganda de la Chisinau, aceste stipulari „sunt absolut ilegale, din motivul ca impun o discriminare economica a cetatenilor Republicii Moldova pe principii corporative si impun o concurenta economica neloiala, situatia agravandu-se prin utilizarea inechitabila a banilor publici, mai ales ca acesti bani se aduna inclusiv prin impozitele platite de angajatii editurilor ignorate (ca persoane fizice) si de la institutiile editoriale si poligrafice (ca persoane juridice)”. De altfel, guvernul republicii Moldova a aratat intotdeauna ca activitatea editoriala este una dintre zonele in care Puterea tine sa aiba ultimul cuvant, dovada fiind un articol al legii editurilor, care interzice ca un agent economic strain sa detina mai mult de 49% din actiunile unei edituri moldovenesti.
Cartitorii, la zdup
In ceea ce priveste cenzura propriu-zisa, aceasta este instituita de nou. La introdusul articol 5: “se interzice editarea literaturii care contine contestarea si defaimarea statului si a poporului, îndemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional ”. Combaterea tezelor moldoveniste promovate de guvernul de la Chisinau se incadreaza la capitolul “manifestari ce atenteaza la regimul constitutional”. Aceasta modificare legislativa are o bataie mai lunga, ea gasindu-si corespondent si in Codul penal al Republicii Moldova. Astfel, conform art. 341 CP, “Chemarile publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, precum si difuzarea prin diferite forme, în acest scop, de materiale cu asemenea chemari, se pedepsesc cu amenda în marime de la 200 la 600 unitati conventionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani”. De asemenea, art. 346 prevede ca “actiunile intentionate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise si electronice, îndreptate spre atatarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei si demnitatii nationale, precum si limitarea, directa sau indirecta, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte, cetatenilor în functie de apartenenta lor nationala, rasiala sau religioasa, se pedepsesc cu amenda în marime de pana la 250 unitati conventionale sau cu închisoare de pîna la 3 ani”.
Romania a primejduit statalitatea Moldovei
Pozitia presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, referitoare la existenta unui stat moldovenesc diferit de cele romanesti si, in cele din urma, de Romania, a fost exprimata de acesta in discursul tinut cu ocazia inaugurarii “anului consacrat sarbatoririi a 650 de ani de la intemeierea Statului Moldovenesc:
Antiromanesc
„Anii în care Moldova a fost divizata de catre stapanii de atunci ai Europei, mai tarziu, aparitia României nu au putut determina poporul moldovenesc sa renunte la proiectul statalitatii sale, la atasamentul sau fata de acel program îndraznet de dezvoltare, a carui baza a fost pusa de eminentii lui înaintasi. Moldovenii, în repetate rînduri, creeaza cu îndaratnicie precedente pentru statalitatea lor – fie sub forma Republicii Democratice Moldovenesti, care a existat timp de cateva luni la hotarul anilor 1917-1918, fie sub forma Republicii Autonome Moldovenesti în componenta Ucrainei. În fine, din 1940, se constituie, în componenta URSS, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.
Prosovietic
Bineînteles, istoria republicii noastre nu poate fi privita în afara acelor evenimente si procese, inclusiv dintre cele mai dramatice, care au avut loc în Uniunea Sovietica de atunci. Totodata însa, nu putem sa nu recunoastem si faptul ca anume în acea perioada sovietica, plina de contradictii, îsi are începutul acel avant spiritual si social-economic al poporului nostru, care a determinat în multe si dezvoltarea noastra independenta de astazi. Moldova, dintr-o provincie agrara a statului vecin, în care nu exista nici o institutie de învatamant superior, în care jumatate din populatie era analfabeta, s-a transformat într-o republica cu o economie cu ritmuri înalte de dezvoltare. În Moldova se deschid mii de scoli, institutii de învatamant tehnico-profesional, vreo zece institutii de învatamant superior, teatre, Academia de Stiinte, în care activeaza circa zece mii de lucratori stiintifici. Numai în anul 1975, în Moldova, au fost editate 597 titluri de carte în limba moldoveneasca într-un tiraj de opt milioane de exemplare, 17 reviste în limba moldoveneasca, într-un tiraj total de 15 milioane exemplare. Aceasta a fost perioada nasterii artei noastre cinematografice nationale, a artei muzicale, a literaturii artistice.”
Sursa: Gardianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu